Despre fotografie

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  

O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Imogen Cunningham

Motto: "Care este cea mai buna fotografie a mea? Cea pe care o voi face maine!"

 

Imogen Cunningham s-a nascut la 12 aprilie 1883 in Portland (Oregon). Prenumele sau fost inspirat de o eroina dintr-o piesa de teatru a lui Shakespeare.

In 1903 se inscrie la Universitatea Washington (Seatle), Facultatea de Chimie, pentru a dobandi cunostintele necesare pentru fotografie. Incepe sa faca fotografie documentara pentru laboratorul de biologie si munca de secretariat, pentru a se putea intretine in facultate.

In 1905 isi cumpara o camera fotografica iar tatal sau ii organizeaza un laborator foto intr-o magazie.

cunningham_01.jpg

In 1907 absolva universitatea cu teza "Modern Processes of Photography." Se angajeaza la studioul foto al lui Edward S. Curtis unde invata platinografia.

In 1909 pleaca la Dresda, pentru a studia chimia fotografica. Publica lucrarea "Uber Selbstherstellung von Platinpapieren fur braune Tone" despre productia in laborator a hartiilor fotosensibile pentru platinografie.

cunningham_02.jpg

In 1910 isi deschide un studio foto la Seattle si incepe sa-si expuna fotografiile, mare parte dintre ele realizate in stilul pictorialist, in expozitii.

In 1913 publica articolul "Photography as a Profession for Women", in care expune pentru prima data ideea ca fotografia este o profesie la fel de potrivita si pentru femei.

cunningham_03.jpg

In 1914 verniseaza prima sa expozitie personala la Brooklyn Institute of Arts and Sciences.

In 1915 se marita cu Roi Partridge si se naste primul lor copil, Gryffyld. Inchide studioul din Seattle si se muta in California unde se vor naste Rondal si Padraic. Pentru o perioada, activitatea sa fotografica se restringe la familie si la gradina casei.

In 1921 isi reia activitatea de fotograf comercial. Cateva fotografii ale sale sunt selectionate pentru expozitia Societatii de Fotografie Pictorialista. Incepe sa realizeze fotografii cu expuneri multiple.

cunningham_04.JPG

In 1929 participa cu zece fotografii la Expozitia de Film si Fotografie de la Stuttgart.

In 1931 fotografiaza balerina Martha Graham si unele dintre fotografiile sale sunt publicate in revista Vanity Fair. Editorii revistei ii solicita sa fotografieze celebritatile de la Hollywood.

In 1932 participa, alaturi de membrii grupului F/64 la expozitia fotografica organizata la M.H. de Young Memorial Museum din San Francisco.

In anii urmatori fotografiaza si publica in Vanity Fair lucrari cu Joan Blondell, James Cagney, Ernst Lubitsch, Spencer Tracy, Warner Oland, Frances Dee, Cary Grant si altii. In 1934 divorteaza si lucreaza la New York pentru Vanity Fair. Se intoarce dupa cateva luni in California si incepe o lunga colaborare cu Dorothea Lange si Paul Taylor; incepe sa faca fotografie de strada.

cunningham_05.jpg

In 1935 expune la Dallas Art Museum iar in 1935 la E. B. Crocker Art Gallery (California).

In 1940 realizeaza primele sale fotografii color.

In 1941 participa la expozitia colectiva la Golden Gate International Exposition, San Francisco.

In 1947 isi deschide un studio in propria casa din San Francisco.

In urmatorii ani expune in numeroase orase ale SUA, fotografiaza portret si fotografie de strada si preda intermitent cursuri de fotografie la California School of Fine Arts

In 1960 The International Museum of Photography (George Eastman House) cumpara un set mare de fotografii. Calatoreste in Europa.

cunningham_06.jpg

In 1962 The Library of Congress cumpara un set de fotografii iar revista Aperture publica o monografie a artistei.

In 1967 este aleasa membru al National Academy of Arts and Sciences.

In 1968 i se desemneaza titlul de "Doctor of Fine Arts" la California College of Arts and Crafts, Oakland.

cunningham_07.jpg

In 1970 primeste o bursa Guggenheim pentru a preluca cateva dintre primele sale negative. Este publicat albumul "Imogen Cunningham: Photographs" Verniseaza expozitia de fotografii la Witkin Gallery in New York City. Institutul Smithsonian achizitioneaza un set mare de fotografii.

In 1972 participa la o expozitie retrospectiva a grului F/64 la University Art Museum in Berkeley, California.

In 1973, la a nouazecea aniversare, San Francisco Art Commission o declara "Artistul anului" si verniseaza doua expozitii de fotografie, la Metropolitan Museum (New York) si la Witkin Gallery.

In 1974 apare al doilea sau album: "Imogen!" publicat de University of Washington Press.

cunningham_coperta02.jpg

"Imogen!"

In 1975 Imogen fondeaza The Imogen Cunningham Trust care se ocupa de pastrarea lucrarilor sale si de promovarea artistei.

In ultima parte a vietii incepe un nou proiect: fotografierea persoanelor de peste 90 ani, dar nu apuca sa-l termine; un album cu 107 fotografii va apare postum, in 1977.

Inceteaza din viata la 23 iunie 1976.

 

* * *

 

In cariera sa fotografica, de aproape 70 ani, Imogen Cunningham a studiat si deseori adoptat tendintele artistice ale vremii si ultimele realizari tehnologice. La inceputul carierei a imbratisat ideile avangardiste promovate de Alfred Stieglitz in revista Camera Work.

cunningham_coperta01.jpg

"Flora"

Din anii '20 interesul sau fotografic s-a focalizat in special pe detalii, forme si structuri repetitive din natura. Renunta la abordarea pictorialista. Deseori revenea asupra unui subiect, iar fotografiile sale deveneau tot mai simple, mai abstracte, ca de exemplu florile de magnolie. Lucrarile sale preiau si aplica ideile promovate de miscarea germana "Noua obiectivitate", probabil in cel mai pregnant mod dintre fotografii de pe coasta de Vest a SUA, si care a purtat aici numele de "Precizionism". Aplicarea acestor precepte a promovat-o ca pe una dintre cele mai sofisticate fotografe sin SUA din acea vreme.

cunningham_coperta04.jpg

"On the Body"

In urmatorii ani, Cunningham se indreapta spre detalii ale corpului uman dar si spre fotografie industriala; fotografiaza cu insistenta mainile unor artisti ai vremii: muzicieni, actori, pictori, sculptori, etc. In lucrarile sale incearca sa patrunda dincolo de fatada comerciala a acestora si realizeaza imagini directe, realiste, necosmetizate. In 1932 este membru fondator al grupului F:64, care, desi nu a organizat decat o singura expozitie, a avut un rol hotarator in dezvoltarea fotografiei mondiale. Cu toate acestea, in anii urmatori experimenteaza instrumente pictorialiste cum ar fi expuneri duble sau multiple, oglindiri, colaje, etc.

cunningham_coperta05.jpg

"Portraiture"

Dupa Al Doilea Razboi Mondial se indreapta spre fotografia de strada si fotografia de protret in scopuri comerciale. Renunta la camerele de format mare si utilizeaza formate din ce in ce mai mici si mai mobile.

Imogen Cunningham a reprezentat o mare figura in fotografia americana peste o jumatate de secol. Este cunoscuta in special pentru fotografiile sale cu nuduri, portrete si flori. Fotografiile sale simplifica la maximum formele naturale si pun accent pe senzualitate. Prin fotografiile sale, Cunningham a contribuit in mod esential la modul in care fotografii vedeau si interpretau lumea.

 

Albume fotografice:
Imogen Cunningham: Photographs, introducere de Margery Mann; University of Washington Press, 1970 Seattle & London

Imogen! Imogen Cunningham Photographs 1910-1973, introducere de Margery Mann, University of Washington Press, 1974, Seattle & London

After Ninety, introducere de Margaretta Mitchell, University of Washington Press, 1977, Seattle & London

Imogen Cunningham: A Portrait, introducere de Judy Dater, New York Graphic Society, 1979

Imogen Cunningham: Selected Texts and Bibliography, editata de Amy Rule, text Richard Lorenz, Clio Press Ltd, Oxford, England, 1992, G.K. Hall, Boston, 1993

Imogen Cunningham: The Modernist Years, text de Richard Lorenz, Tokyo: Treville Co., Ltd, 1993, Ram Publications, Santa Monica, California

Imogen Cunningham: Ideas without End, A Life in Photographs, text de Richard Lorenz, Chronicle Books, San Francisco 1993

Imogen Cunningham: The Poetry of Form, text de Pradip Malde, Fotografie Forum, Frankfurt, Edition Stemmle, 1993

Imogen Cunningham: Flora, A Bulfinch Press Book, Little, Brown and Company, Boston New York Toronto London 1996, Paperback 2001

Imogen Cunningham: Portraiture, text de Richard Lorenz, A Bulfinch Press Book, Little, Brown and Company, Boston New York Toronto London 1997, Paperback 2001

Imogen Cunningham: On the Body, text de Richard Lorenz, A Bulfinch Press Book, Little, Brown and Company, Boston New York Toronto London 1998, Paperback 2001

Imogen Cunningham, editor Manfred Heiting, text de Richard Lorenz, A Photo Book from Taschen, Cologne London Madrid New York Paris Tokyo 2001

Mother's Days, editat de Bruce Weber, Nan Bush si Leslie Lambert, Little Bear Press 2002.

 

Articole publicate:
Modern Processes of Photography, teza de absolvire, University of Washington, 1907.

Uber Selbstherstellung von Platinpapieren fur braune Tone. Photographische Rundschau und Photographisches Centralblatt (Halle, Germany) 24, no. 9 (1910), p. 101-105.

Photography as a Profession for Women, The Arrow (Pi Beta Phi) 29, no. 2 (Jan. 1913), p. 203-209.

Is It Art? in "What Some Folks Think about Art, A Symposium of Ideas by Seattle Artists Who Speak with Authority." The Town Crier (Seattle) 10, no. 14 (April 3, 1915), p. 7.

Imogen Cunningham (statement). In John Paul Edwards, "Group f.64." Camera Craft (San Francisco) 42, no. 3 (March 1935), p 113.

Sometimes I Wonder, Spectator [Junior League of San Francisco], February, 1952, p. 6-7.III.

 

Galeria de imagini - >

 

Saptesprezece decenii de fotografie - >

 

Marian Gadea
august, 2009
© Foto-Magazin.ro
Bookmark and Share

Comentarii:

Simion Buia - 12 Aug 2009, ora 20:46
Felicitari pentru articol, domnule Gadea.

Olah Laszlo-Tibor - 13 Aug 2009, ora 23:39
bun articol, multumiri

Raoul M. Septilici - 20 Aug 2009, ora 00:04
Fain articol.

Florin A. - 22 Aug 2009, ora 13:34
Ca de obicei, foarte complet, multumim!

Dragos A. A. - 30 Aug 2009, ora 04:14
Excelent articol insa trebuie precizat ca ea s-a nascut in Portland, Oregon. Mai este un oras Portland in statul Maine. Deasemenea, ea a studiat la Universitatea Washington din Seattle. A fost intradevar o deschizatoare de drumuri pe coasta de Vest a Americii dar ea a fost inspirata in a deveni fotograf de Gertrude Kasebier care a inspirat o intrega generatie de femeii in a deveni independente, profesind aceasta meserie de fotograf. Si ea (Kasebier) a fost o fotografa la sfirsitul secolului XIX pe coasta de Est, in New York.

Vasile Gheorghe - 03 Sep 2009, ora 19:34
Va felicit! Cred ca de asa ceva avem nevoie, de modele de viata in arta fotografica. In ultima innstanta, fara sa incerc sa fiu sfatuitor, ceea ce conteaza la un artist fotograf este ce ramane ca si opera fotografica. Ceea ce ramane ca un exemplu / o atitudine pentru posteritate

Calin-Stefan Ragalie - 16 Sep 2009, ora 22:51
Multumim pentru precizari, Dragos A.A. Am corectat.

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Izvorul luminii »
   de elerum
   azi, la ora 09:34
Adobe CC »
   de Dorian
   ieri, la ora 14:14
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Dorian
   acum 3 zile, la ora 18:47
Leica pregateste
ceva »

   de montecarlo
   acum 5 zile, la ora 20:05
Sony pregateste
ceva »

   de Dorian
   acum 5 zile, la ora 11:40

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127225 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate