Despre fotografie

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Probleme ale fotografilor din Romania

Articolul a aparut intr-o prestigioasa revista japoneza de fotografie, in februarie 1993.
Au trimes 3 numere. Cum erau pozele mele, am primit un numar. Am incercat sa traduc articolul. O cunostiinta facuse limba japoneza. I-a luat o ora sa-mi traduca gresit titlul.
In 1999, arhitect sef in Primaria Capitalei, colaboram cu JICA. Mi-au cerut de multe ori sa le fac ceva direct. Mi-am adus aminte. I-am rugat sa imi traduca articolul.
Credeam ca il pierdusem, dar l-am regasit in computer. Iata-l:


Probleme ale fotografilor din Romania
Terutake Okai


Printr-o ciudata intorsatura de situatii am ajuns in Romania.
Desi eram uimit de fluxul de stiri care anunta neasteptatele evenimente, cum ar fi caderea Zidului Berlinului, spargerea in bucati a Uniuni Sovietice si renasterea tarilor din Europa Rasariteana, toate aceste tari erau asa de indepartate in gandurile mele si stiam atat de putin despre ele. Si, deodata, a trebuit sa vizitez una dintre aceste tari, Romania, in iunie anul trecut (n. trad. iunie 1992) datorita aniversarii a 15 ani de la infratirea dintre Yokohama si Constanta, un oras stravechi de la malul Marii Negre.


Una dintre manifestarile organizate cu ocazia aniversarii era o expozitie despre fotografia japoneza moderna, iar fotografiile urmau sa fie expuse la Constanta si in capitala tarii, Bucuresti. Am primit insarcinarea de la Primaria din Yokohama ca ma ocup de organizarea acestor expozitii. La Muzeul din Constanta, au fost expuse 150 fotografii realizate de 87 artisti fotografi, in perioada 20 iunie - 4 iulie. La Bucuresti, fotografiile au fost expuse la Muzeul National, in perioada 10 - 26 iulie. Aceste expozitii au atras atentia multor vizitatori deoarece in Romania nu fusese niciodata organizata o expozitie cu fotografii japoneze la o asemenea scala.
Evident, unele persoane erau atrase de exotismul Extremului Orient. Comentariile vizitatorilor, aproape unanime, evidentiau si admirau caracteristici precum "delicat simt al frumosului", "emotii in armonie cu schimbarile anotimpurilor" sau "exotismul obiectelor orientale". Cu alte cuvinte, aceasta expozitie a arata o parte a lumii, inimaginabila in regimul Ceausescu, de izolationism cultural, de schimb limitat de informatii si de suprimare a expresiviatii. Mie mi s-a parut ca vizitatorii isi exprimau supriza lor totala in fata realizarilor fotografilor japonezi, pe care ii credeau ca fiind in avangarda tehnicii si tendintelor artistice.



terutake_okai_02.jpg


Fotocopie a articolului in limba japoneza.



In ce mediu fotografic se afla fotografii romani acum?
Am vizitat Asociatia Fotografilor din Bucuresti, in scurtul timp petrecut in capitala tarii, si am intrebat despre activitatile fotografice din Romania. Aceasta asociatie, cunoscuta ca AAFR, are circa 1.300 membrii si este condusa de Nicolae Hanu. Mai mult de jumatate dintre membrii sunt amatori, dar nu se face practic nici o diferentiere intre membrii asociatiei.
Intr-o tara in care solicitarea de fotografii este foarte mica, doar cativa dintre membrii asociatiei isi permit sa fie fotografi profesionisti, majoritatea membrilor avand alte ocpatii de baza, de exemplu jurnalisti sau arhitecti.


Desigur, exista fotografi de presa, dar foarte putini. Fotografii documentaristi reprezinta o minoritate, iar membrii care au ajuns la un nivel artistic ridicat, majoritatea.


Expozitii de fotografie, personale sau de grup, au fost organizate in Romania imediat dupa Al Doilea Razboi Mondial. Chiar si acum, fotografii romani trimit lucrarile lor si sunt premiati la diferite concursuri in Europa. In Bucuresti, la fiecare doi ani se organizeaza de catre AAFR o expozitie internationala de fotografie, la care sunt prezentate lucrari ale fotografilor din peste 50 tari.


Singura revista foto publicata in Romania este "Fotografia", cu un tiraj de 10.000 exemplare lunar si care apare din 1933; de curand a aniversat aparitia numarului 200! In ultimii ani, colectivul redactional a depus eforturi sustinute sa incurajeze fotografia artistica. Nicolae Hanu ne-a prezentat si problemele momentului: "In prezent, cele mai importante sunt temele politice. In timp ce Romania are de traversat perioade foarte dificile economic, noi, fotografii, nu putem sa ilustram conditiile dificile prin care trece populatia. Este adevarat, acum avem libertate de exprimare iar cea mai mare problema este nu unde avem voie sa fotografiem ci cum sa exprimam cat mai realist actualele conditii de trai ale oamenilor care traiesc in saracie."


La sediul AAFR am intalnit sapte sau opt fotografi, probabil din conducerea Asociatiei si care mi-a relatat fiecare, punctul lui de vedere. Am inteles ca inainte de Revolutia din Decembrie 1989, erau doua cai in fotografia romaneasca: una ar putea fi numita fotografia de partid, cuprindea majoritatea fotografilor si reprezenta liderii politici din diverse domenii si regiuni care trebuiau sa apara ca personalitati puternice, ca un "far calauzitor". Fotografiile acestora erau aproape fara exceptie modificate, trucate, pentru a spori puterea de caracter a personajului. Fotografii faceau modificari inimaginabile pentru a-l face pe Ceausescu mai inalt, de exemplu. Alteori se recurgea la inlocuirea fetei lui Ceausescu, cu cea din fotografii cand era mai tanar cu douazeci de ani.


O alta problema a fotografilor din acea vreme era ca nu aveau voie sa fotografieze aspecte stanjenitoare din societate. Consiliul Culturii Socialiste exercita o cenzura stricta si orice fotografie considerata neadecvata era imediat retrasa chiar inaintea deschiderii oricarei expozitii. Nimeni nu stia daca si cand era urmarit de Securitate.


In aceasta atmosfera de teroare, un fotograf putea alege doar doua cai: ori sa joace dupa regulile impuse de Partid, ori sa renunte sa faca fotografii. Aparea un fel de lapsus moral, deoarece fotografii care urmau regulile Partidului, aveau asigurat un trai satisfacator. Desi fotografiile nud si fotografiile cu subiect religios erau inofensive pentru Partid, si acestea erau interzise. In acest climat de opresiune politica, un fotograf care nu urma regulile Paritdului, putea doar sa fotografieze portret si peisaje, fotografii care nu faceau nici un rau, dar nici vre-un bine.


Probabil, ma gandeam eu, problema lor, aceea de a nu fi capabili sa exprime in mod convingator situatia precara a oamenilor, era rezultatul unei prapastii intre "ochii cu care vezi o situatie" si "ochii cu care extragi esenta acelei situatii".


Exista insa si probleme mai specifice si mai practice. Toti fotografii cu care m-am intalinit au admis ca cea mai grava criza prin care trece fotografia romaneasca in aceasta perioada este imposibilitatea de a face mai multe fotografii, datorita preturilor exorbitante ale materialelor foto. Un roman trebuie sa munceasca zece ani ca sa faca economii si sa-si cumpere un Nikon. Daca prespunem ca un Nikon 601 costa aproximativ 100.000 yeni, e nevoie de zece ani pentru ca un muncitor roman, care castiga aproximativ 50 dolari pe luna, sa economiseasca suficient. Mai mult, deoarece filmele fabricate in Romania sunt de calitate inferioara, un fotograf care doreste sa faca fotografii bune, trebuie sa cumpere filme Kodak sau Fuji care sunt extrem de scumpe. O rola de 36 cadre de film color Fuji costa intre 1.200 si 1.500 lei, o rola de Kodak intre 2.000 si 3.000 lei iar un film alb-negru intre 1.000 si 2.000 lei. Pe de alta parte, o fotografie in format A5 costa intre 1.500 si 2.000 lei, adica aproximativ o rola de film (pentru un muncitor salariat in Romania, o rola de film costa o sesime - o cincime din salariu). Fotografii romani sufereau din cauza dictaturii ceausiste in trecut, iar acum sunt victimele situatiei economice dificile prin care trece tara.


M-am interesat apoi despre importanta fotografilor din trecut, care au contribuit la dezvoltarea fotografiei in Romania. Persoanele cu care am vorbit erau destul de rezervate in aceasta privinta. Chiar si Carol Popp de Szatmari, cunoscut ca primul fotograf din Romania a primit critici de felul: "a avut avantajul unor situatii foarte favorabile". Unul dintre ei mi-a povestit ca Szatmary, fiind nascut in Transilvania, a jucat un rol mai important la Budapesta decat in Romania. Brassai, ungur nascut la Brasov, nici nu a fost mentionat! Probabil ca emotiile complexe fata de poporul ungar si lungul antagonism dintre romani si ungur au condus la aceste omisiuni...


M-am interesat apoi despre ce au facut fotografii romani in timpul Revolutiei din Decembrie. Dl. Gun Dinesk (Andrei Pandele), membru in executivul AAFR, de profesie arhitect, mi-a spus: "Cand a inceput Revolutia, multi fotografi celebrii din lume au venit in Romania si au realizat numeroase fotografii. Desigur, si fotografii romani au facut fotografii, dar numai cu aparate modeste si cu filme proaste. Noi nu am avut reviste in care sa publicam fotografiile noastre. Fotografiile foarte bune, ale fotografilor straini, au fost publicate in reviste celebre, precum "Paris Match" si au fost vazute in toata lumea. Iertati-ma daca ma repet, dar am fost complet neputinciosi, deoarece nu ne-am permis echipament bun dar scump sau hartie foto de calitate". In continuare, dl. Gun Dinesk mi-a marturisit ca este foate intristat ca momente importante ale istoriei Romaniei au fost ilustrate doar de fotografi straini.



terutake_okai_01.jpg


Mr.Gun Dinesk (right) and Mr. Nikolai Hanu, the president (center)
(Photograph by Hidehisa Igarashi)


Hidehisa Igarashi, un fotograf japonez care ma insotea la aceasta discutie, a oferit cadou un pachet de filme Fuji, moment in care toti romanii prezenti in incapere au sarit in picioare si ne-au strans calduros mainile.

 


* * *

 


Ajunsesem la AAF spre sfarsitul conversatiei. Au participat N. Hanu, C. Emilescu, E. Parvu.
Hanu ii aratase fotografii mari de Dan Dinescu. Simple si clare, i-au placut. A notat numele. Dorea fotografii mai mici, usor de transportat, cu subiecte legate de Romania. Aveam cateva 13x18 la mine. Japonezul ne-a incurcat numele.
Asa am ajuns sa fiu botezat in japoneza Gun Dinesk. E o onoare sa fiu confundat cu vechiul meu prieten. Apare scris si cu litere latine: Dineswv Dan, dar si figura mea.

 



Andrei Pandele
octombrie 2009
Foto-Magazin.ro

Bookmark and Share

Comentarii:

Schumis Marius - 08 Oct 2009, ora 08:46
Frumos articol.

Andrei Birsan - 09 Oct 2009, ora 09:01
Frumos articolul dar scris cam pueril (sau poate tradus asa). Are tenta acelor ani cand strainii veneau la noi la ca bantustane, eram o curiozitate iar unii chiar asa ne promovau. Ar fi interesant de scris o istorie a AAF, ce a fost si ce a ajuns. Se pare ca nu avem (sau nu vrem sa avem) un trecut foto, asa sa fie?

foto stefan - 09 Oct 2009, ora 10:44
Interesant acest articol si foarte bine ca a fost publicat. Astfel mai aflat si noi de istoria fotografiei si a fotografilor din Romania.

Simion Buia - 09 Oct 2009, ora 20:07
Ar fi ideal, in urmatorul articol, sa expuneti problemele fotografilor din Romania in perioada actuala. Daca doriti, domnule Pandele, putem lucra impreuna la un asemenea material.

mihai moiceanu - 11 Oct 2009, ora 16:45
Probabil ca traducerea face ca articolul sa para pueril. E interesant pentru istoria acelori ani. L-as ruga pe Andrei Pandele sa ne permita reluarea acestuia pe situl aafr.ro unde exista o sinteza a istoriei AAFR. link-ul este: http://www.aafr.ro/despre.htm. Tot despre istoria AAFR scrie un veteran al fotografciei romanesti:http://www.aafr.ro/articole-13.htm

Serban Mestecaneanu - 15 Oct 2009, ora 17:52
Cu toate ca pate parea pueril, este interesant si da o nota prafoasa a anilor respectivi. Mi-a facut mare placere sa il citesc.

George Niculescu - 16 Oct 2009, ora 20:08
Mie mi se pare ca, in prezentul articol, japonezul se preface "pueril" pentru a ne ironiza in cel mai zdravan mod.

Andrei Farcasanu - 17 Oct 2009, ora 11:34
MI e mi se pare cam facatura, mai ales in contextul discutiilor din forum despre concursul "fotograful anului" organizat de prestigioasa asociatie.

Anton Marinescu - 24 Oct 2009, ora 12:19
mie-mi pare mai real decat realitatea. Un punct de vedere, interesant in contextul acelor ani. Dar la fel de interesante si comentariile. Sunt ele insele o fotografie a omului de azi...unul nu crede, altul banalizeaza, unul are impresia ca-i luat de pe picir, altul are complexul inferioritatii..si tot asa..:))

Daniel Tomiuc - 25 Nov 2009, ora 20:16
Nu am trait acele vremuri in calitate de fotograf, dar cred ca adevarul este la mijloc si putin mai sus. Fotografii de azi sa citeasca acest articol pentru a aprecia cu adevarat cate oportunitati au ei azi, si tot nu ajung la nivelul artistic a acelor ani. Pacat ca acum cu atata libertate tratam totul cu indispret... Apreciez si respect fotografi acelor vremuri din Romania, in special pentru ca de la Ei am invatat noi cei de azi fotografia. Multumesc si felicit totodata Autorul subiectului pentru ca mi-a mai deschis un o poarta spre ce a fost in trecut.

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Noutati de la
Olympus »

   de Avram
   ieri, la ora 19:39
Bancuri cu si
despre fotografi »

   de Avram
   acum 2 zile, la ora 18:21
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Dorian
   acum 4 zile, la ora 16:14
canon 7d mark ii »
   de leobv
   acum 8 zile, la ora 17:25
Rumoare la Canon 2 »
   de Dorian
   acum 8 zile, la ora 16:40

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127178 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate