Despre fotografie

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

De ce trebuie sa prelucram fotografiile

Arta este acel proces sau produs, in care diferite obiecte sunt deliberat aranjate, in asa fel incat sa produca reactii ale simturilor, emotii sau reactii intelectuale (Wikipedia).


Nota red.: in acest text, familia de cuvinte "manipulare" este folosit exclusiv in sensul de a prelucra (fotografii) manual sau cu mijloace mecanice.


1. Introducere
Acum cativa ani am scris un eseu intitulat "Doar spune Da!" Acel eseu raspundea la o intrebare ridicata de mine si de alti fotografi care intrebau: "prelucrezi fotografiile?"
In acest eseu imi propun nu atat sa raspund la infinit, si fara rost, la intrebarea "prelucrezi fotografiile?", cat sa raspund la intrebarea: "de ce?" Astfel, pe de o parte, raspund la intrebare si, pe de alta parte, arat ca prelucrarea fotografiilor este o parte esentiala a muncii fotografului.


Scopul acestui eseu este de a aborda noi aspecte, suplimentare celor explicate in eseurile deja publicate, in special de a motiva necesitatea prelucrarii fotografiilor. Prelucrarea fotografiilor o facem nu pentru ca ne place prelucrarea, ci pentru ca astfel ne manifestam valentele artistice. Cu alte cuvinte, prelucrarea este o parte esentiala a artei. Putem spune ca manipularea este arta si reciproc: arta este manipulare.


Acest concept este prezent in intreaga creatie artistica. De exemplu, arta este prefixul cuvantului "artificial", care se refera la transformarile realizate de un artist care parcurge drumul de la realitate, natural, la arta, artificial. Arta nu este realitate, arta este artificial, o inventie, un produs al imaginatiei si reactivitatii unui artist. Altfel spus, asteptarea ca arta sa reproduca cu fidelitate realitatea este o greseala, o neintelegere a insusi scopului artei.


Expresia "licenta artistica" spune totul. Artistul este indreptatit sa manipuleze realitatea. Aceasta licenta ii aduce o mare libertate in folosirea mijloacelor prin care artistul se exprima, isi ilustreaza viziunea si impartaseste altora emotiile sale. Totusi, ce este "licenta artistica"? Cum ne folosim de ea? Cat de departe putem merge?


Alain_Briot_1.jpg


The Wachman, Parcul National Zion
Aceasta fotografie este un colaj din trei imagini orizontale, luate cu un
obiectiv superangular. Nu as fi putut creea aceasta fotografie dintr-o
singura declansare. Dupa lipirea fotografiilor am deformat imaginea
pentru a mari rocile din primul plan si, de asemenea, pentru spori
inaltimea varfului Watchman, din centrul imagini, in scopul ca acesta
sa devina mai mare si mai impunator.
De multe ori am spus ca daca National Park Service
doreste sa utilizeze fotografiile mele in vrosurile lor, trebuie sa fie
de acord ca fotografiile mele nu trebuie neaparat sa
arate ceea ce vizitatorii pot vedea si ei, cu ochii lor.


2. Diferite scopuri
Fotografiile pot avea diferite scopuri si aceasta poate sta la baza confuziilor pe care unii inteleg rolul fotografiei de arta. Fotografia poate fi folosita pentru a reproduce documente sau obiecte, poate fi folosita ca dovada medicolegala sau ca dovada obiectiva in cercetarile stiintifice, poate documenta evenimente, precum o casatorie, arhitectura, moda, poate realiza portrete, fotografie de arta si o multime de alte scopuri.


Fotografia stiintifica sau fotografia medicolegala trebuie sa respecte cele mai inalte standarde privind reproducerea exacta a subiectelor. Acestea sunt fotografii documentare si nu pot folosi nici un fel de prelucrari sau modificari artistice, deoarece scopul lor este de a fi o inregistrare cat mai fidela a ceea ce se vede. Rolul fotografului se reduce la a apasa butonul declansator, restul facandu-se automat.


Fotografia comerciala de produs, de moda sau de arhitectura nu sunt limitate la fel de riguros ca cele precedente. Totusi, deoarece majoritatea acestor imagini sunt folosite in publicitate, redarea subiectului trebuie sa fie suficient de fidela, in asa masura incat privitorul sa recunoasca obiectul promotiei. Daca formele, culorile sau alte atribute importante ale subiectului sunt alterate dincolo de o anumita limita, privitorul nu mai poate recunoaste despre ce eeste vorba, iar campania publicitara nu va avea nici un rezultat. De aceea, fotograful va putea utiliza unele prelucrari, precum lumini, compozitie, locatie, dar nu si altele, precum modificarea culorilor sau a formelor.


Fotografia de portret sau de nunta ofera fotografului mai multe mijloace de interpretare. De fapt, fotograful pentru aceste genuri este ales deseori datorita stilului personal, cel care il deosebeste printre ceilalti fotografi. De aceea, realizarea si pastrarea unui stil personal, recognoscibil, este important pentru succesul comercial. Totusi, prelucrarea imaginilor nu poate fi foarte ampla, deoarece subiectele trebuie sa ramana recognoscibile. De exemplu, rochia miresei trebuie sa ramana alba (sau ce culoare avea in realitate), participantii la nunta trebuie sa se recunoasca, persoanele care sunt portretizate trebuie sa aiba o atitudine placuta. Cu alte cuvinte, clientii trebuie prezentati intr-o atitudine pozitiva, ei trebuie sa arate bine. Mijloacele de prelucrare artistica sunt si aici limitate. Depasirea acestor limite poate conduce la neplata comenzii. Mai rau, daca in mod regulat depasiti aceste limite, nimeni nu va mai angaja!


Majoritatea acestor conflicte si dificultati pentru fotografi, vin din aceasta confuzie privind destinatia fotografiilor lor. De exemplu, daca vreti sa va fie publicate imaginile intr-o revista de turism, reprezentarea fidela a realitatii este esentiala. Cititorii acestor reviste vor sa vada imagini care arata realitatea locurilor fotografiate. Ei nu sunt interesati in interpretari artistice. Pe de alta parte, reprezentarea identica a realitatii este una dintre cele mai puternice frane in dezvoltarea unui stil personal, in realizarea unor imagini deosebite. Unii fotografi reusesc sa realizeze un compromis intre reproducerea subiectului si utilizarea unor mijloace artistice, altii gasesc aceasta insuficient si folosesc intregul potential de prelucrari.


Alain_Briot_2.jpg


Knotted Stream, Parcul National Death Valley
Aspectul innodat al raului a fost cel care mi-a atras atentia si
m-a facut sa declansez acest cadru. Totusi, doar in
studio am observat ca este un alt brat al raului care slabeste
aceasta impresie. De aceea am sters acest brat astfel incat imaginea
realizata sa coincida cu impresia produsa in mintea mea la fata locului.
Chiar daca imaginea obtinuta nu mai arata exact realitatea,
ea este credibila, adica reprezinta ceva ce ar putea exista. In plus,
imaginea obtinua este mult mai captivanta din punct de vedere vizual,
decat o reproducere identica a realitatii. Aici problema este ca realitatea
este mult prea reala. Am folosit metode artistice pentru a face realitatea
mai putin reala, mai fantastica.


3. Fara contract
Scopurile si limitarile fotografiei de arta se deosebesc radical de fotografia comerciala sau de alte genuri. Fotografia de arta nu are limitari. In fotografia de arta, ca si in cazul altor arte, calea este de a rupe orice zagazuri, astfel incat artistul sa fie liber sa creeze orice el doreste sa creeze.


Aceasta libertate fata de orice limitari devine posibila datorita absentei vre-unui contract dintre artist si clienti. De multe ori am fost intrebat daca evaluez cumva potentialul comercial, in locatie, al unui anumit cadru. Nu o fac pentru ca nu sunt nevoit sa o fac. Spre deosebire de fotografia de nunta, de portret sau de moda, nu lucrez sub constrangerile unui contract care sa-mi impuna sa realizez anumte genuri de fotografii.


Cand se realizeaza fotografie de produs, de moda, de nunta, etc., fotograful se angajeaza prin contract, sa realizeze fotografii care sa indeplineasca anumite conditii, dorite de client. In schimb, cand se realizeaza fotografie de arta, fotograful realizeaza intai fotografiile si dupa aceea isi cauta clientii. Cele doua situatii sunt "in oglinda". Cand face fotografie comerciala, de nunta, etc., fotograful este angajat pentru a indeplini solicitarile clientului, cand face fotografie de arta, fotografiile realizate sunt cumparate deoarece expima ceva unic, ce rezoneaza emotional cu clientul.


4. Expresie, nu document
Exista, de asemenea, si alte diferente dintre fotografia de arta si celelate forme de fotografie. Scopul celor mai multor genuri fotografice este de a documenta realitatea, fara sau cu foarte putine prelucrari; in schimb, scopul fotografiei artistice este a exprima creativitatea artistului.


Ca fotograf, interesat de fotografia de arta, eu sunt prea putin interesat de a documenta realitatea. Vad realitatea zilnic si ultimul lucru pe care mi-as dori sa-l fac ar fi sa realizez imagini realiste. Daca vreau sa observ realitatea, ma pot uita pe fereastra. De aceea, cand vreau sa creez arta, tinta mea este sa realizez altceva decat realitatea. Scopul meu este sa ma exprim artistic, fara prea multa grija referitoare la preocuparea daca fotografiile mele sunt sau nu reale. De altfel, cand sunt intrebat de clienti despre acest aspect, le spun acestora ca, daca fotografiile mele se dovedesc 100% reale, isi primesc banii inapoi. Le dovedesc astfel ca fotografia mea este despre viziunea mea artistica, nu despre realitate. Realitatea este acolo, in locatie, si poate fi fotografiata de oricine, inclusiv de clientii mei. Dar, in acelasi timp, eu gasesc realitatea plictisitoare. Nu contine nimic unic sau original. Ceea ce este original in fotografiile mele este interpretarea realitatii si crearea de imagini expresive, care ilustreaza viziunea mea despre lume. Dar asa pot eu sa realizez fotografii.


Alain_Briot_3.jpg


Copaci la rasarit; monumentul Canyon de Chelly
Aceasta fotografie din Canyon de Chelly este un colaj dintre doua
fotografii luate cu un teleobiectiv. Dupa colaj, mi-am dat seama
ca dispunerea copacilor reprezinta linia de interes, dar care
nu mi-a placut. Cativa copaci erau prea apropiati unii de altii, iar un altul
era prea aproape de la marginea cadrului. Am decis sa sterg, sa adaug
si sa repozitionez unii dinre copaci, pana
cand imaginea a devenit satisfacatoare
din punct de vedere vizual.


5. Nu exista corect, nici incorect
In arta nu exista corect sau incorect. Arta este despre arist, despre emotiile si despre inspiratiile sale. Arta este despre asteptari. Daca asteptarile unora nu sunt indeplinite, nu inseamna ca arta este "rea". In cel mai rau caz, publicului nu-i vor place lucrarile tale. De regula, unora le va place, altora, nu. Arta este despre gustul personal, iar opiniile in arta sunt intotdeauna polarizate, rareori exista "nuante de gri". Si aceasta, deoarece arta este si despre emotii, atat din partea artisului, cat si din partea privitorului.


Spre deosebire de inginerie, arta nu produce "plusvaloare"; arta nu trebuie sa transporte un material, dintr-ul loc in altul. De exemplu, daca un pod nu este corect proiectat, se poate prabusi sub sarcina, cu aparitia de pagube materiale si chiar umane. In arta, nimeni nu este ranit, eventualele esecuri sunt doar de natura estetica. Esecul in arta "se afla in ochiul privitorului", dar, chiar si asa, nimeni nu este ranit. Iata de ce, inginerii, oamenii de stiinte si alti profesionisti in discipline tehnice gasesc deseori ca a crea arta este foarte provocator. Pregatirea lor profesionala le dicteaza sa aiba succes, sa creeze proiecte functionale, perfect functionale si potrivite pentru scopul pentru au fost realizate. Arta, in schimb, este o combinatie intre sensibilitatea artistica si precizia tehnica. Acestia pot excela in precizie tehnica, dar gasesc sensibilitatea artistica imprecis definita.


Anvelopele, ca sa luam doar un singur exemplu, sunt proiectate sa reziste la o anumita viteza, sarcina, temperaturi la rulare, forte elastice, si mutle altele. Anvelopele sunt proiectate pentru anumite automobile si sunt folosite pe respectivele automobile. De exemplu, anvelopele proiectate pentru Ford Econoline sunt radical diferite de cele pentru Bugatti Veyron. Montarea de anvelope proiectate pentru Ford pe Bugatti Veyron pune numeroase probleme. Intai, ele nu se vor potrivi pe roti. Presupunind ca se vor potrivi, daca veti ajunge la viteze mari, avelopele vor putea exploda sau vor putea scapa de pe jante, producind o catastrofa inginereasca. Pe de alta parte, daca veti folosi anvelope proiectate pentru Veyron, aceste accidente nu vor avea loc. Aceste anvelope au fost proiectate si testate pentru a functiona corect chiar si la viteze mai mari decat cele atinse de Veyron.


In schimb, in arta nu exista astfel de limitari. Explozia unor anvelope pe un Bugatti Veyron rulind la viteza maxima, va conduce la distrugerea autoturismului si posibil la moartea soferului. Esecul unor opere de arta va conduce doar la unele critici negative si la nemultumirea publicului. Iar daca nu sunteti foarte cunoscut, esecul in arta va trece, de cele mai multe ori, neluat in seama. Deoarece succesul in arta tine mult si de gustul personal, ceea ce poate fi "esec" pentru unii, poate fi "succes" pentru alti. Aici nimeni nu sufera rani fizice, doar ego-ul poate fi ranit, si nici atunci intotdeauna si nici pentru o lunga perioada de timp. Arta este libera, si aici fiecare isi poate asuma riscuri, fara sa se supuna la pericolul de a fi ranit fizic.


6. Arta dvs. este despre dvs.
Arta este despre dvs., nu despre ceilalti. Ce creeati in arta este controlat de dvs., nu de forte sau persoane din exterior. Arta nu se supune la reguli sau la regulamente, cum se intampla in alte profesiuni. Din aceasta cauza, este foarte important sa creeati lucrari care sa va placa dvs. Cand creeati astfel de lucrari, exprimati ceea ce simtiti dvs., ce sunteti si cum percepeti lumea. Nu va mai preocupati daca altora le va place sau nu ce realizati. Astfel incepeti sa folositi creativitatea si mijloacele artistice la intregul lor potential.


Alain_Briot_4.jpg


Mauve Playa, Parcul National Death Valley
Aceasta imagine este un colaj orizontal de doua cadre. In mod intentionat
am virat redarea culorilor catre mov. Culorile originale contrastau prea
puterinic si creeau in impact vizual neplacut. Virarea culorilor spre mov si
intarirea ponderei primului plan mi-au permis obtinerea unei imagini
coerente atat sub aspectul formelor cat si al culorilor.


7. Raspunsuri
Arta este o intrebare care are mai multe raspunsuri. Dvs. insiva sunteti cel care decide care este rapunsul corect pentru dvs. Nimeni altcineva nu are dreptul sau autoritatea sa raspunda in locul dvs. Intrebarea privind arta pe care o creeati nu este daca aceasta este corecta sau gresita. Intrebarea este in ce masura arta pe care o creati este unica pentru dvs. sau nu, si in ce masura aceasta exprima emotiile si sentimentele pe care doriti sa le impartasiti cu publicul dvs.


Pentru a gasi cele mai corecte raspunsuri la intrebarea de mai sus, trebuie, mai intai, sa decideti ce este acceptabil si ce este inacceptabil in munca dvs. Astfel, definiti un spatiu in interiorul caruia va simtiti liber sa creati ce doriti. Acest spatiu are si limite, prin care delimitati ce veti face si ce nu veti face. Toti artistii fac astfel. De exemplu, Picaso, cand a decis sa realizeze pictura cubista, a decis totodata sa nu faca pictura realista. Cand a decis sa picteze minimalist, Jasper Johns a decis sa nu picteze hiperrealist. Nu puteti evita o astfel de decizie. Daca nu veti stabili limite, dorind sa creeati "orice", creatiile dvs. nu vor avea o amprenta personala, vor putea fi ale "oricui".


Mergind pe aceasta cale, treptat, veti putea sa va dezvoltati un stil personal. Veti putea astfel sa delimitati un spatiu artistic propriu, in conformitate cu preferintele si cu gusturile dvs., cu ceea ce doriti sa aratati si cu ce nu doriti sa aratati, cu ce va intereseaza si cu ce ignorati. In acest spatiu astfel delimitat, va veti simti liber sa exprimati orice doriti dvs.


8. Continut si scopuri
Licentele artistice cuprind intreaga dvs. creatie. Viziunea dvs., decizia a ce doriti sa aratati publicului dvs, totul depinde de dvs. Indiferent de ce anume creeati, vor fi unii care vor spune ca ce expuneti este arta, si altii care vor spune ca nu. Tineti cont ca ce expuneti, ca si scopul expunerii sunt doua mijloace artistice si deci depind exclusiv de dvs.


Continutul operelor expuse poate fi uneori subiect al tendintelor "la moda". De exemplu, unele galerii pot favorizeaza expunerea de lucrari postmoderne, de critica sociala si cu continut negativist. Aceste tendinte sunt in contradictie cu ideile mele, care merg in directia explorarii frumusetii naturale, a mesajelor pozitive si a ignorarii postmodernilor. As fi putut avea o abordare mai "la moda" si a ma orienta catre reflectarea urateniei, a aspectelor negative si a altor idei postomderne. Fiind originar si facandu-mi educatia artistica in Franta, poate ca multi s-ar astepta din partea mea la o astfel de abordare. Mai mult chiar, lucrarea mea de doctorat se refera la postomoderni, asa incat am citit aproape tot ce s-a scris pe aceasta tema. Cu toate acestea, am decis sa nu merg in acea directie. Am ales sa fac fotografie de peisaj, pe care unii o considera suficient de frumoasa pentru a fi fotografie de arta, in timp ce altii, nu. Unii cred ca "frumusetea" nu este un atribut al fotografiei de arta. Daca am considera ca frumusetea nu este un atribut al artei, in general, atunci nici impresionismul nu ar fi o forma de arta si ar fi mare pacat. Frumuseatea este o componenta esentiala a artei, chiar daca unii cred ca nu este necesara.


Evident ca ceea ce artistul doreste sa apara in lucrarea sa se bazeaza pe inspiratia, gusturile personale, preceptelor filozofice, viziunea personala, etc. Sunt si vor fi intotdeauna deosebiri radicale intre lucrarile diferitilor autori, in baza celor de mai sus. Tocmai aceste diferente constituie atractia principala a artei. Iar diferentele pe care le relevati in lucrarile dvs. reprezinta creatie artistica.


Includerea de scopuri in lucrarile de arta reprezinta o caracteristica auxiliara a artei, de o importanta mai redusa decat continutul. Un scop poate avea sens pentru unii, in timp ce pentru altii poate parea lipsit de sens. De exemplu, unii gasesc cubismul complet lipsit de sens, in timp ce altii considera acest curent drept unul dintre cele mai importante miscari artistice ale sec. XX si pe Cezanne, autorul lucrarii Maison a l'Estaque (1908) care probabil ca sta la baza termenului cubism, ca unul dintre cei mai importanti artisti ai secolului trecut.


9. Apararea
Exista situatii in care creatia artistica trebuie aparata. A spune simplu "da" este suficient cand esti intrebat daca iti manipulezi fotografiile. Daca intrebarile sunt mai precise, daca se refera la aspecte specifice asupra lucrului dvs., sunt necesare explicatii mai ample.


De exemplu, am fost intrebat despre opinia mea privitoare la faptul ca fotografiile documentare despre natura au jucat un rol important in eforturile de conservare a naturii, de exemplu in creearea de parcuri nationale si in promovarea de legi de protejare a unor arii naturale. La astfel de intrebari am raspuns ca ceea ce m-a determinat sa fotografiez peisaje, a fost nu dorinta de a spori grija pentru natura si de a crea arii protejate, ci dorinta de a crea arta care sa exprime viziunea mea despre frumusetea naturii. Exista numerosi fotografi care realizeaza o munca superba, aducind in atentia publicului conservarea naturii. Telul meu este sa ma exprim in felul meu si sa ofer publicului meu imagini despre natura cum nu gasesc la alti fotografi. S-ar putea spune ca eu ma distantez oarecum de curentul principal al fotografiei de peisaj si ma aflu poate mai aproape de medii non-fotografice, cum ar fi pictura. Este posibil, dar aceasta este decizia mea personala, bazata pe faptul ca nu toate artele trebuie sa reproduca identic realitatea. De fapt, arta nici nu reproduce identic realitatea.


Am mai fost intrebat: "de ce cineva ar putea fi interesat de imagini care nu reproduce realitatea". Raspunsul meu a fost: ar putea fi interesat in aceeasi masura in care altii sunt interesati de alte forme de arta care nu reprezinta realitatea. Suprarealismul, cubismul, fauvismul, etc., sunt miscari artistice care nu se refera la redarea identica a realitatii. La fel, impresionismul, un curent artistic al carui subiect principal este natura, nu prezinta o reproducere identica a realitatii ci, mai degraba, o impresie a realitatii. La randul ei, fotografia are un numar mare de practicanti care si-au facut un scop din reprezentarea identica a realitatii. Dar cand realitatea este reprezentata in alb-negru, in contraste mai mari sau mai mici decat cele percepute la fata locului de ochiul uman, cu prelucrari mai mult sau mai putin ample in laborator, cu eliminarea unor obiecte din cadru, cu deformari, etc., te intrebi cat de "reala" este redarea realitatii? Susan Sontag, in lucrarea "Despre fotografie", sustine ca fotografia, prin natura sa, este suprarealista, nu realista. Iar lista de intrebari posibile este foarte lunga.


Ideea principala este ca se iveste uneori nevoia de a va apara munca dvs. prin expunerea detaliata a ideilor dvs.


Totusi, cui ii pasa daca eu nu urmez miscarea de conservare a mediului, sau daca unii isi pierd interesul pentru lucrarile mele pentru ca nu sunt "reale"? Ceea ce conteaza pentru mine este ca eu fac ce-mi place, ca eu creez lucrari unice si ca unii colectionari de arta cumpara fotografiile mele, iar eu pot sa ma sustin financiar facind ceea ce imi place.


10. Varietatea stilistica
In epoca filmului argentic, schimbarea stilului fotografic era dificila, deoarece aceasta implica schimbarea echipamentului fotografic, schimbari in procesarea filmului, a pozitivelor si multe alte schimbari. Din aceste cauze, multi fotografi, in acea epoca, adoptau un stil pe care il pastrau toata viata. Doar cativa isi permiteau mai multe stiluri, de exemplu, unul pentru fotografia comerciala si altul pentru fotografia de arta.


Introducerea fotografiei digitale a indepartat aceste limitari. Procesarea fotografiilor digitale ne permite, azi, sa prelucram imaginile intr-o varietate de stiluri. In prezent, intrebarea nu este: "cum creez un alt stil fotografic" ci: "cate stiluri fotografice vreau sa abordez?" In ziua de azi, fotografia digitala ofera posibilitatea de a aborda o foarte mare diversitate de stiluri.


In ziua de azi, varietatea mare de stiluri oferite de fotografia digitala, permite realizarea de portofolii diferite, fiecare cu o alta abordare. De exemplu, anul trecut (2011), am realizat o serie de fotografii cu masini si o serie de fotografii de reportaj. Fotografiile cu automobile au fost procesate in Lightroom folosind numeroase procesari, apoi importate in Photoshop si au fost supuse altor serii de procesari. In schimb, fotografiile de reportaj su fost sumar procesate in Lightroom, in general in privinta culorilor si asupra contrastului. Scopul acestor doua serii a fost sa fac ceva nou si diferit. Concluziile au fost: fiecare stil trebuie abordat diferit, fiecare stil implica prelucrari specifice, deci mijloace artistice diferite. Asadar, nu putem folosi acelasi stil artistic in orice imprejurare.


11. Concluzii
Cand cumparati o camera fotografica si doriti sa o folositi pentru a crea fotografie de arta, va acordati si libertatea de a fotografia ce doriti, cum doriti, in asa fel incat sa va faca placere. In masura in care nu va aflati sub constrangerile unui contract cu un client, puteti fotografia ce doriti, apoi prelucra cum doriti. Sunt banii dvs. si timpul dvs., iar daca nu faceti ce va place, poate fi uneori o problema. In arta, nu veti putea niciodata multumi pe toata lumea, asa ca dati-le voie unora sa spuna ca nu le place ce realizati. Vor fi totdeauna unii carora le vor place fotografiile pe care le realizati, dar atata timp cat ele exprima ce simtiti, intr-un mod personal, este perfect!

 


© 2011, Alain Briot
Beaux Arts Photography
E-mail: alain[at]beautiful-landscape.com
Puteti accesa link-urile urmatoare pentru
a procura CD-uri cu materialele publicate
de Alain Briot, workshop-uri si print-uri.

 


© Foto-magazin.ro
aprilie, 2013
Toate drepturile asupra acestei traduceri
apartin exclusiv Foto-Magazin.ro
Acest articol nu poate fi reprodus
in intreg sau in parte fara acordul
prealabil al Redactiei Foto-Magazin.ro


 

Bookmark and Share

Comentarii:

Dragan Radu - 24 Apr 2013, ora 11:37
"Arta este acel proces sau produs, in care diferite obiecte sunt deliberat aranjate, in asa fel incat sa produca reactii ale simturilor, emotii sau reactii intelectuale (Wikipedia)." Un studiu profund, știți ca Wikipedia nu spune, exista niște referinte. Este același lucru cu ati trece in paranteza Tashen.

Andrei Vasilescu - 24 Apr 2013, ora 13:18
Domnule Dragan, n-am inteles nimic! Puteti reformula?

Ionela Barbu - 26 Aug 2013, ora 09:50
Mie mi se pare bine justificat, nu am nevoie de Wiki!

Adrian Timoftie - 02 Sep 2013, ora 22:27
Adevarat! Fiecare fotografi trebuie prelucrata!

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Rumoare la Canon 2 »
   de Dorian
   azi, la ora 09:52
Zvonuri despre
obiective »

   de Nikon
   acum 4 zile, la ora 14:14
Rumoare la Nikon »
   de Nikon
   acum 10 zile, la ora 07:24
Bancuri fara
fotografi »

   de Dorian
   acum 11 zile, la ora 18:37
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de csr
   acum 11 zile, la ora 13:33

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127147 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate