Despre fotografie

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Andre Adolphe Eugene Disderi

Andre-Adolphe-Eugene Disderi s-a nascut la 28 martie 1819 in Paris, intr-o familie de fabricanti de tesaturi.


A studiat pictura in perioada 1837 - 1840 si a jucat ca actor la Theatre de Grenelle, in roluri de melodrame, comedii si vodeviluri.


Moartea tatalui sau, in 1840, l-a obligat sa lucreze in fabrica familiei, pentru a-si sustine material mama, fratii si surorile.


In 1843 se casatoreste cu Genevieve Elisabeth Francard si incearca sa puna pe picioare diferite afaceri de tesaturi si de croitorie.


Adnre_Disderi_portret.jpg
Andre Disderi - autoportret


In 1848 isi deschide primul studio foto, la Brest, localitatea in care locuia cumnatei sale, care-l finanta. Disderi invata singur tehnica daguerotipiei si obinte rezultate remarcabile. In laborator era ajutat de sotia sa.


In 1852 se asociaza cu Joseph Diosse si deschid impreuna o diorama in Brest, dar care este inchisa, pentru lipsa de profit, sase luni mai tarziu.


Carte_de_vizita.jpg

Carte de vizita


In 1853 isi lasa familia in Brest, sa se ocupe de studioul fotografic, si pleaca la Nimes, unde experimenteaza procedeele fotografice cu colodiu si cu hartie cerata, impreuna cu Gustave Le Gray si Jean Pierre Laurent. Reusesc sa puna la punct o metoda de a scurta timpul de expunere al placilor de colodiu de circa 2 secunde.


In acelasi an publica prima sa lucrare, Manuel operatoire de photographie sur collodion instantane, in care prezinta metodele si tehnicile de lucru cu aceste materiale. Incepe un schimb de scrisori cu La Lumiere, care le face publice, in care-si prezinta cu dibacie intentia de a deschide un studio foto in Paris, asa incat publicul era supus unei adevarate campanii publicitare.


Contesa_di_Mascali.jpg

Contesa di Mascali


In 1854 se reintoarce in Paris si deschide "cel mai mare studio fotografic din Paris", cum era considerat in acea vreme. Studioul se intindea pe doua nivele. La parter erau compartimentele de vanzari, atelierul de inramare si o sala de receptie. La etaj erau situate doua mari studiouri cu lumina naturala prin acoperisuri de sticla, un salon pentru doamne si laboratoare separate pentru placi, colodiu si pentru producerea pozitivelor.


Disderi este primul fotograf care prezinta publicului larg fotografiile in format carte-de-visite. Formatul fusese inventat de Louis Dodero si reprezenta, pe o hartie foto de 54 x 89 mm, montata pe un carton de 64 x 100 mm, portretul, de regula intreg, al posesorului.


Disderi_portrait_woman.jpg

Portret de femeie


Disderi patenteaza o metoda de a lua opt cadre diferite pe acelasi negativ, pentru a scadea cheltuielile de productie. Succesul acestor fotografii a crescut treptat pana in 1859, cand Imparatul Napoleon al III-lea a pozat in studiorile Disderi pentru un astfel de produs. Dintr-o data, toata lumea voia astfel de carti de vizita. Succesul comercial a fost enorm! Noua inventie a devenit atat de populara in toata Europa, incat a devenit o manie (cardomania), cartile de vizita fiind colectionate, vandute sau schimbate intre prieteni, ca filatelia in ziua de azi. Colectiile de carti de vizita erau expuse in saloanele pentru oaspeti in casele familiilor din intreaga lume.


In 1855 Disderi infiinteaza Societe du Palais de l'Industrie si obtine dreptul de a fotografia toate exponatele de la Exposition Universelle de Paris. Fotografiile realizate cu aceasta ocazie sunt prezentate publicului vizitator al Expozitiei. Afacerea sa era in plina dezvoltare; in aceasta perioada, Disderi avea 75 angajati.


Edward_Bulwer_Lytton.jpg

Edward Bulwer Lytton


Studiourile Disderi devin rapid cel mai "chic" loc de realizare a cartilor de vizita din Paris. In mod obisnuit, persoana era fotografiat portret intreg, intr-un interior impodobit cu coloane, plante de interior si draperii si cortine in fundal. In anii urmatori, tot mai frecvent, personajul fotografiat era implicat intr-o activitate, precum cititul sau scrisul, nu mai privea direct in obiectiv.


In 1858 Disderi patenteaza o noua formula de preparare a hartiei fotografice pozitive, care nu mai necesita sauri de aur.


Generalul_Bataille.jpg

General francez


In anii urmatori cardomania se extinde. Marele public dorea sa posede carti de vizita cu celebritatile contemporane, precum personalitati politice, actori, alte figuri artistice. Disderi, ca si alti fotografi, a incurajat aceste dorinte si a realizat pentru comercializare numeroase carti de vizita insotite de o scurta biografie a personajului ilustrat. Aceste fise biografice ilustrate puteau fi incorporate in albume de cate 25 de pagini, cu nume alese de cumparator si realizau ceea ce s-a numit "Galerie des contemporains".


Cartile de vizita si albumele cu aceste carti de vizita i-au adus un mare succes comercial fotografului timp de aproape doua decenii.


Imparatul_Napoleon_3.jpg

Imparatul Napoleon al III-lea


In 1861 Disderi deschide un studio fotografic de mari dimensiuni in St. Cloud.


In 1865 deschide un alt studio fotografic, in Londra, si lasa conducerea acestui stuio colegului sau Leon.


In 1867 patenteaza un procedeu de fotogravura, cu utilizare in tipografie, similar cu procedeul Woodbury.


negativ_cu_opt_expuneri.jpg

Opt expuneri pe acelasi negativ


In 1868 deschide un al doilea studio fotografic in Londra.


In 1855 publica lucrarea "Renseignements photographiques"


In 1861 publica "Application de la photographie a la reproduction des oeuvres d'art"


opt_expuneri_unghiuri.jpg

Opt expuneri ale aceluiasi subiect
vazut din unghiuri diferite


In 1862 publica "L'Art de la photographie", ce va fi tradusa in 1864 in engleza sub titlul "Universal Textbook of Photography".


In 1854 verniseaza o expozitie personala de fotografii in Studiourile Disderi.


Paris_1.jpg

Parisul in razboi


In 1855 verniseaza doua expozitii de fotografii, prima la Societe Internationale Industrie in Amsterdam si a doua, la Paris, la Exposition Universelle.


Lucrarile sale sunt expuse la expozitia bienala de fotografie a Societe francaise de photographie in 1857 si 1859.


Paris_2.jpg

Parisul in razboi


In 1862 este medaliat pentru fotografiile sale de mari diemsniuni.


In 1867 expune din nou, la Paris, la Exposition Universelle.


Declinul interesului marelui public pentru cartile de vizita duc si la scaderea vanzarilor si Disderi declara falimentul.


Isi revine financiar si se lanseaza in fotografia de portret de studio de format mai mare, dar vanzarile nu sunt multumitoare. La aceasta se adauga si nenorocirile aduse de Razboiul Franco-Prusac (1870 - 1871). Scaderea nivelului de trai si, implicit a interesului pentru fotografie, il aduc din nou la faliment. Disderi, ca si alti fotografi parizieni, documenteaza urmarile bombardamentelor prusacilor asupra Parisului, portrete ale soldatilor, fotomontaje cu scene ale diferitelor evenimente, etc.


In 1871 Disderi documenteaza Comuna din Paris si inregistreaza stricaciunile facute de Comunarzi.


Veniturile prea mici realizate la Paris, il determina pe Disderi sa se mute la Nisa, unde isi deschide un studio fotografic.


Revine in Paris in 1889.


Se stinge din viata in 4 octombrie 1889 in Hopital Ste-Anne.


* * *


Andre Adolphe Eugene Disderi a ramas in istoria fotografiei prin dezvoltarea cartilor de vizita, fotografii portret de mici dimensiuni, care promovau imaginea personalitatilor vremii, si pentru albumele cu astfel de portrete.
De asemenea, a contribuit la dezvoltarea fotografiei, prin realizarea si brevetarea unor inventii si inovatii, atit privind camerele de fotografiat cat si privind procedurile chimice din laborator.
A intreprins o bogata activitate publicistica, tiparind carti si brosuri despre cercetarile sale in domeniu, diferite tehnici fotografice, estetica si filozofia fotografiei.


Majoritatea lucrarilor lui Disderi se gasesc la Biblioteca Nationala Franceza si in numeroase colectii din Europa si Statele Unite.

 


Galeria de imagini ->

 


Saptesprezece decenii de fotografie...



 


© Marian Gadea
iulie, 2014
Foto-Magazin.ro

Bookmark and Share

Comentarii:

Valenina Negrea - 02 Sep 2014, ora 13:53
Multumesc pentru aducerea in atentie!

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Noutati de la
Olympus »

   de Dorian
   ieri, la ora 09:16
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Nikon
   acum 2 zile, la ora 14:14
Rumoare la Nikon »
   de Dorian
   acum 7 zile, la ora 08:36
Sony pregateste
ceva »

   de Ancuta
   acum 9 zile, la ora 13:48
Bancuri cu si
despre fotografi »

   de Ancuta
   acum 10 zile, la ora 20:54

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127133 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate