Flash

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  

O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Mirrorless sau DSLR

Introducere
In urma cu doar cativa ani, raspunsul la intrebarea: "ce aparat foto digital ofera cel mai bun raport pret - calitate?" era simplu si clar: un D-SLR. Astazi, raspunsul este mai nuantat. Lansarea, in 2009 a primei camere foto digitale cu obiective interschimbabile fara oglinda de catre Olympus si numeroasele perfectionari ce au urmat, au facut din aceasta categorie de camere un concurent tot mai competent pentru grupa DSLR.


Camerele foto digitale fara oglinda cu obiective interschimbabile (numite si CSC - Compact System Camera sau Mirrorless - fara oglinda), permit schimbarea obiectivelor, pentru a-l folosi pe cel mai potrivit pentru subiectul abordat, dispun de un sensor sufficient de mare pentru a obtine fotografii de cea mai buna calitate si au perfectionat permanent viteza si precizia autofocalizarii. Renuntind la camera oglinzii, aceste modele sunt mai mici in dimensiuni, mai usoare, mai simple din punct de vedere tehnologic, deci teoretic mai ieftine si mai portabile. De asemenea, distanta mai mica dintre obiectiv si sensor permit realizarea de obiective superangulare cu o constructie mai simpla, iar senzorul mai mic implica teleobiective mai scurte (datorita factorului crop).


Pe de alta parte, camerele fara oglinda nu au vizor optic, asa incat fotograful nu poate urmari desfasurarea cursive a actiunii din fata obiectivului. Unele modele dispun de un vizor electronic, ce preia imaginea proiectata pe sensor, iar altele nu au vizor de loc, fotograful fiind obligat sa urmareasca imaginea (deseori greu de vazut in exterior, cand lumina ambientala este puternica) redata de ecranul LCD. Urmarirea imaginii pe un vizor / ecran electronic este inerent insotita de o intarziere (lag) ce poate fi o cauza de esec in fotografia de sport. De asemenea, categoria acestor camere, care nu se afla inca la varsta "maturitatii" nu poseda o gama la fel de ampla de obiective si accesorii. Totusi, unii producatori au realizat adaptoare prin care se pot folosi practice orice marca de obiective pe camerele CSC, unele cu automatizari complete.


Luarea deciziei DSLR sau CSC va apartine. Noi va putem oferi doar cateva aspecte de care puteti sa tineti seama.


1. Dimensiuni si greutate
Camerele foto DSLR sunt mari si deseori grele. Un CSC este mai mic si mai usor.


Un DSLR dispune de o oglinda principala care reflecta imaginea proiectata de obiectiv, pe un geam mat situat perpendicular pe planul senzorului; de aici imaginea este rotita (stanga - dreapta) si rasturnata (sus - jos) cu ajutorul unei pentaprisme sau pentaoglinzi, pentru a putea fi corect observata in vizor de fotograf. Prezenta camerei oglinzii si a pentaprismei are doua consecinte: a) o anumita distanta intre senzor si ultima lentila a obiectivului, impusa de necesitatea de a bascula oglinda principala, si b) cresterea greutatii prin aparitia pentaoglinzii / pentaprismei.


Oglinda principala este ridicata cu putin timp inaintea expunerii dupa care cade la loc. Aceste miscari implica aparitia unor curenti de aer care antreneaza si firele de praf patrunse in camera oglinzii cand se schimba obiectivele. O parte din firele de praf antrenate de curentii de aer ajung pe senzor unde blocheaza lumina in timpul expunerii senzorului si produc pete pe fotografie.


Panasonic_DC_GH5_a.jpg

Panasonic DC GH5


Dimensiunile mai mici ale camerelor fara oglinda reprezinta un atu important in favoarea lor, dar nu trebuie uitat ca o camera se foloseste impreuna cu un obiectiv. Iar la formate egale pentru sensor, obiectivele sunt practic de aceleasi dimensiuni si greutate pentru cele cu caracteristici optice similare. In situatii extreme (teleobiective mari) se ajunge chiar la situatii rizibile: un ditamai teleobiectivul, atasat unei camere foto mici, mici...
Absenta oglinzii si a curentilor de aer din timpul declansarii scade riscul contaminarii senzorului cu praf.
Panasonic, care aderat la standardul Micro Four Thirds, are aici un avantaj: factorul de crop de 1:2 determina ca un teleobiectiv sa fie aproape de doua ori mai mic si de doua ori mai usor cu unul echivalent pe formatul 24 x 36 mm.
In ultima perioada se manifesta doua tendinte interesante: producatorii de camere DSLR au receptionat mesajul din partea utilizatorilor si comercializeaza camere mai mici si mai usoare. Din cealalta parte, producatorii de CSC maresc usor corpul camerelor pentru a permite pozitionarea mai multor butoane de control pe carcasa si pentru a dispune de un grip mai mare si mai comod.


1. Obiectivele
Camerele foto DSLR, in special Canon si Nikon, dispun de o foarte larga gama de obiective, unele foarte specializate, precum cele pentru microfotografie sau fotografia de arhitectura (Tilt&Shift). De asemenea, producatorii independenti de optica, precum Sigma si Tamron, au dezvoltat un mare numar de obiective pentru principalii producatori de camera DSLR. Prezenta oglinzii principale, care trebuie ridicata in timpul expunerii, impune o anumita distanta intre lentila posterioara si senzor, ceea ce complica realizarea obiectivelor cu distanta focala scurta.


Desi mai multi producatori de corpuri de camere dispun si de DSLR-uri in format APS-C (oglinda principala mai mica, spatiu mai mic necesar pentru bascularea oglinzii), nu au realizat suficiente obiective de calitate buna pentru formatul APS-C, iar fotografii pretentiosi trebuie sa foloseasca obiective destinate formatului 24 x 36 mm, mai mari, mai grele si mai scumpe.


Camerele CSC pot folosi o gama larga de obiective dedicate, iar prin adaptoare, permit utilizarea si de obiective ne-dedicate, deseori chiar cu toate automatizarile. Deoarece Olympus si Panasonic folosesc acelasi tip de montura, se pot folosi obiective Olympus pe Panasonic si invers. De asemenea, producatori independenti realizeaza obiective pentru camerele CSC, multe dintre ele complet automatizate.
Absenta oglinzii reflex simplifica schema optica a obiectivelor, in special a superangularelor, care devin astfel mai mici, mai usoare si mai ieftine.


Aceasta grupa de camere sufera in privinta teleobiectivelor (peste 200 mm), dar sunt promisiuni de completare a gamei de obiective.


Panasonic_DC_GH5_b.jpg

Panasonic DC GH5


O alta problema intalnita la modele CSC este asa numitul "red dot", ce consta din aparitia de puncte rosii in fotografie, realizate de razele luminoase venite de la soarele din cadru si care se reflecta repetat intre senzor si ultima lentila a obiectivului, situate foarte aproape unul de altul.


3. Vizorul
Vizorul DSLR ofera o imagine clara, detaliata a subiectului si in timp real. Fotograful poate alege momentul optim, "decisiv", al declansarii. Din considerente de pret, putine camere DSLR ofera un camp de curpindere de 100% in vizor, cifra obisnuita fiind 95%, ceea ce inseamna ca subiectul in miscare a intrat deja in cadru inainte de a-l putea vedea in vizor. De asemenea, tot din ratiuni de pret, la unele modele mai ieftine, pentraprisma este inlocuita cu cu pentaoglinda, care este mai ieftina, dar produce o imagine mai intunecoasa.
Indiferent de tipul prismei, sticla masiva sau doar oglinzi, vizarea devine foarte dificila in conditii de lumina putina si practic imposibila in conditii de noapte.


La nivelul camerelor fara oglinda cu obiective interschimbabile, singurul tip de vizor posibil este cel electronic, care preia informatia inregistrata de senzor si o afiseaza pe un mic ecran LCD, vizibil (printr-un sistem de lentile) de fotograf. La unele modele vizorul lipseste, incadrarea facandu-se direct pe ecranul LCD (Live view). Pana acum cativa ani, vizoarele electronice sufereau de doua probleme: imaginea era pixelata (granulata) si era afisata cu o intarziere sesizabila (lag). In ultimii ani s-au inregistrat progrese remarcabile, atat in privinta rezolutiei (vizoare electronice cu 2 milioane de puncte fiind acum aproape un standard) iar intarzierea in afisarea subiectelor in miscare a fost mult scurtata, prin cresterea ratei de refresh a imaginii.


Panasonic_Lumix_DMC_GH5_Kit.jpg

Panasonic DC GH5


Vizoarele electronice au insa cateva avantaje asupra celor optice si care nu pot fi disponibile la ultimele decat cu adaosuri costisitoare de tehnologii. Vizorul electronic poate afisa numerosi parametrii de stare a camerei, nu numai cei de expunere (timp de expunere, diafragma, ISO), dar si compensari la expunere, filtre, starea bateriei, spatiu disponibil pe card, etc si, foarte important, histograma in timp real a imaginii inainte de declansare. De asemenea, daca fotograful doreste, vizorul poate afisa imaginea care va rezulta in urma utilizarii setarilor curente, inclusiv filtre "artistice" selectate de utilizator. Simularea nu este perfecta, dar fotograful isi poate face o impresie foarte apropiata de realitate despre ce va rezulta dupa declansare.
Spre deosebire de camerele DSLR, la care imaginea din vizor este vizibila doar de la un anumit nivel de iluminare, camerele CSC pot amplifica semnalul destinat afisarii in vizorul electronic si pot fi percepute detalii invizibile cu ochiul liber in intuneric.


4. Autofocalizarea
Autofocalizarea camerelor DSLR este rapida si precisa, daca punctele de autofocalizare se suprapun peste subiectul dorit de fotograf. Datorita limitarilor tehnologice, punctele de autofocalizare cu detectia contrastului de faza sunt limitate, de regula la 10 - 15 puncte. Tehnologia detectiei de faza, utilizata la camerele DSLR impune utilizarea unei oglinzi secundare care se pliaza si se ridica o data cu oglinda principala. Calea optica pana la senzor trebuie sa fie riguros identica cu cea pana la senzorul de detectie de faza (AF), altfel imaginea va fi neclara, defocalizata. Mai nou, producatorii acestor modele de camere au prevazut un sistem de microajustare a autofocalizarii ce permite memorarea parametrilor pentru pana la 10 - 20 obiective.


Panasonic_DC_GX_800_a.jpg

Panasonic DC GX 800


In modul Live View autofocalizarea este mai lenta. Tehnologia Dual-Pixel AF extinde aria de autofocalizare rapida.


In schimb, modelele CSC utilizeaza doar senzorul pentru autofocalizare, asa incat calea optica este aceeasi si deci nu exista erori din acest punct de vedere. Totusi autofocalizarea prin analiza contrastului pe sensor este mai greoaie, deoarece procesorul camerei nu poate predetermina pozitia planului de autofocalizare si utilizeaza algoritmi de tip "trial and error".


Unele modele CSC avansate si recent lansate integreaza tehnologia Dual Senzor ceea ce aduce un spor de viteza si precizie in autofocalizare, si o mai buna autofocalziare continua asupra subiectelor aflate in miscare rapida.


O caracteristica interesanta a modelelor CSC poarta numele de focus peaking si consta din afisarea conturului subiectului aflat riguros in planul focal intr-o culoare contrastanta, cand se focalizeaza manual. Astfel fotograful poate fi sigur ca planul de punere la punct este acolo unde intentioneaza sa fie.


4. Fotografia in rafala
Fotografia in rafala la camerele DSLR impica o serie de evenimente mecanice premergatoare si posterioare fotografierii propriuzie (expnerii): ridicarea oglizii principale si secundare, expunerea (deschiderea obturatorului), coborarea oglinzilor, armarea obturatorului. Aceste operatiuni consuma timp. Daca aceste evenimente mecanice s-ar desfasura mai rapid, timpul intre doua expuneri ar fi mai scurt, dar masele in miscare mai rapida, ar avea un impuls mai puternic si ar produce vibratii mai mari, cu risc de a obtine imagini mai neclare. O cadenta de 7 - 10 cadre / sec este considerata foarte buna, iar una de 14 cadre / sec de top!


La categoria CSC nu exista oglinzi, acestea nu mai trebuie ridicate inaintea declansarii, deci nu mai consuma timp si nici nu mai apar socuri mecanice. De asemenea, procesoarele de imagine puternice, prelucreaza rapid datele furnizate de senzor si rate de 30 - 60 cadre / sec sunt frecvent intalnite in cazul lor. Panasonic, de exemplu, poate captura imagini de 8 MPx cu o cadenta de 30 imagini / sec.


5. Stabilizarea imaginii
Realizarea de fotografii din mana, cu timpi lungi de expunere, expune la riscul de a obtine imagini neclare datorita tremuraturilor mainilor fotografului. Cu cat distanta focala a obiectivului este mai mare, cu atat riscul este mai mare. Pentru combaterea acestui fenomen au fost dezvoltate doua tehnologii: stabilizarea optica (in obiectiv) si stabilizarea in camera.


Obiectivele stabilizate implica adaugarea unui/unor giroscoape care detecteaza sensul si amploarea miscarii si un grup de lentile care se misca perpendicular pe axul optic, pentru a compensa miscarile detectate de giroscoape. Stabilizarea optica este, in general posibila pe doua axe (sus-jos, stanga-dreapta). Aceste tehnologii cresc pretul de productie si fac obiectivele mai sensibile la socuri. Stabilizarea optica trebuie oprita daca se foloseste trepiedul.


Panasonic_DC_GX_800_b.jpg

Panasonic DC GX 800


Stabilizarea in camera se realizeaza prin miscarea senzorului in conformitate cu informatiile furnizate de giroscoape. Stabilizarea senzorului este posibila pe mai multe axe de deplasare, unele modele CSC dispunind pana la 5 axe de stabilizare.


Pentru a nu-si canibaliza productia de obiective cu stabilizare optica, Nikon si Canon nu ofera si stabilizare pe senzor.


Multe dintre camerele CSC dispun de stabilziare pe senzor si aceasta poate functiona impreuna cu obiectivele stabilizate optic compatibile, crescind astfel claritatea imaginilor fotografiate din mana.


De asemenea, absenta oglinzii reflex in miscare, care produce socuri, permite realizarea de expuneri mai clare la camerele CSC.
Stabilizarea mai buna de pe corpurile CSC a determinat ca multi videografi sa se indrepte spre aceste modele, in dauna DSLR-urilor.


6 Fisiere video
In prezent, camerele foto DSLR sunt frecvent folosite de videografi pentru simplu motiv ca ele au fost printre primele care au oferit aceasta functie. Modelele DSLR dispun de o larga gama de obiective, inclusiv de obiective proiectate special pentru videografie (diametrul maxim standard, inel de focalizare cu cursa lunga, inel filtru standard, etc.). In schimb, modelele CSC au introdus filmare la rezolutie 4K si chiar mai mare.


Panasonic_DMC_G80_a.jpg

Panasonic DMC G 80


De asemenea, puterea sporita de calcul a procesoarelor acestor modele permite o autofocalizare live-view mai rapida si mai precisa. Este binecunoscuta problema de inregistrare video a unor modele DSLR chiar si avansate, care se balbaie sa gaseasca corect noul plan de autofocalizare cand camera este in miscare.


Panasonic a realizat un model de camere revolutionare prin lansarea modelului GH4 (si apoi GH5), care ofera o multitudine de facilitati pentru videografi (precum ecran mobil pe doua axe si focus peacking) si nici nu se incalzeste in timpul fuctionarii, asa cum se intampla la unele modele ale concurentei. De asemenea, Panasonic GH5 realizeaza fotografii de foarte buna calitate, conducind intr-o noua clasa de camere: hybrid stil/video camera.


7. Controale
Chiar si cele mai ieftine modele DSLR dispun de posibilitatea controlului manual al camerei (cel putin: timp de expunere, diafragma, sensibilitate ISO si reglarea planului de punere la punct).
Nu toate modelele CSC au aceste comenzi imediat disponibile; la unele este nevoie de a defila prin meniuri pentru a controla parametrii de mai sus. Cu toate acestea, ele sunt rapid accesibile si ofera fotografului un control deplin asupra camerei si a imaginii.


8. Calitatea imaginii
La o buna calitate a imaginii participa mai multi factori, printre care: obiectivul, dimensiunea senzorului, numarul de megapixeli, procesorul, etc. In acest moment, cele mai bune imagini sunt realizate de camere DSLR, in format 24 x 36 mm sau APS-C, dar anumite modele CSC nu sunt mult in urma. Panasonic, folosind formatul Micro Four Thirds si obiective de foarte buna calitate, realizeaza imagini de calitate ridicata, ce pot satisface majoritatea cerintelor. Chiar si modele al caror senzor este mai mic, de numai 1 inch, de exemplu Panasonic Lumix LX10 sau LX15 se bucura de succes comercial, datorita portabilitatii lor.


Sensor_Size.jpg

Marimea diversilor senzori digitali


Asadar, dimensiunea senzorului este importanta doar in fotografia profesionala, care realizeaza imagini pentru revistele glossy.


9. Durata de viata a bateriei
La modelele DSLR, o baterie complet incarcata permite intre 700 si 1000 declansari. Cu modelele CSC se obtin, in medie 300 - 400 declansari.
Vizorul electronic (cand exista) si, mai ales, ecranul LCD sunt principalii consumatori de curent la camerele CSC. De asemenea, dorinta de a micsora dimensiunile camerei, impune baterii mai mici, cu capacitate de regula mai mica decat a celor din DSLR-uri.
Desi 300 declansari reprezinta o buna "recolta" pentru o zi de fotografiat, e bine sa aveti ingeanta dvs. foto una sau chiar doua baterii de rezerva.


Panasonic_DMC_G80_b.jpg

Panasonic DMC G 80


10 Pret
Maturizarea dezvoltarii in cele doua categorii a determinat o echilibrare a preturilor.


In clasa produselor mai ieftine, un DSLR va ofera un vizor optic si o autonomie de circa 700 declansari. Un CSC care nu are vizor electronic, dar cu o baterie de rezeva, ofera o autonomie similara dar este mult mai usor si mai portabil.


In clasa produselor de top, diferentele se sterg complet. Fotografii profesionisti opteaza pentru una sau alta dintre cele doua categorii in functie de tema de fotografiat.


Panasonic_DMC_GX80_a.jpg


Panasonic_DMC_GX80_b.jpg

Panasonic DMC GX 80


DSLR sau CSC - verdict
DSLR: rezistente, mai multe butoane de control, imagini foto de calitate buna. Autofocalizarea prin determinarea contrastului pe senzor, nu foarte performant, conduce la realizarea de videoclipuri deseori neclare.
CSC: de dimensiuni mai mici, mai portabile, mai avansate din punct de vedere tehnic. Autofocalizarea, chiar daca pe senzor, este mai rapida, iar videoclipurile sunt in general mai bine focalizate decat cele realizate pe DSLR-uri.


Expansiunea exploziva a smartphone-urilor si colapsul vanzarilor camerelor digitale compacte au dat o lectie producatorilor din domeniul foto: accesibilitatea si portabilitatea sunt mai importante, in ochii utilizatorilor decat calitatea imaginii. Un smartphone realizeaza o fotografie suficient de buna pentru majoritatea utilizatorilor ocazionali. Iar producatorii de smartphone-uri includ in produsele lor camere foto tot mai performante si care pot realiza fotografii decente in majoritatea imprejurarilor obisnuite. Astfel utilizatorul are o oferta "doi intr-unul": un telefon si o camera foto, imediat acesibila. De altfel, tendinta de a utiliza dispozitive mai mici si mai usoare este generala; de exemplu tot mai multa lume foloseste tablete, nu laptopuri.


Pentru promovarea camerelor CSC, Panasonic a lansat campania Panasonic Lumix Generation Freedom.




Pentru mai multe detalii, puteti accesa aceasta pagina


In ultima instanta, cea mai buna camera pentru dvs. este cea care vi se potriveste.

 



Calin-Stefan Ragalie
noiembrie, 2017
© Foto-Magazin.ro


Bookmark and Share

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

R.I.P. Aperture »
   de Dorian
   ieri, la ora 08:21
Bancuri cu si
despre fotografi »

   de Nikon
   acum 2 zile, la ora 10:55
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Avram
   acum 5 zile, la ora 21:09
Fashion match »
   de montecarlo
   acum 6 zile, la ora 09:17
Lytro »
   de Avram
   acum 6 zile, la ora 08:25

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127241 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate