Fotolocatii

Cauta in Foto-Magazin:


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Capricii norvegiene

Peisajele pe care sunt recunoscator ca am avut ocazia sa le vad si sa le fotografiez in Norvegia sunt de poveste, iar prezenta umana, chiar daca se simte din plin, e bine integrata in mediul natural. Vremea de care am avut parte a fost destul de capricioasa si ne-a obligat sa fim mai flexibili si mai mobili, pentru ca, in cele din urma, sa ne rasplateasca cu cateva momente de neuitat. Alaturi de mine, pe parcursul celor 11 zile din luna mai a anului trecut, a fost Laurentiu Pavel, un bun prieten si fotograf. Dupa ce ne-am ales locatia si am facut planul, eram gata de drum. Am verificat pana in ultima zi prognoza si am decis de la inceput sa lasam optiunile deschise tocmai fiindca situatia nu arata prea bine.


Zborul din Bucuresti pana la Oslo, cu escala la Munchen, a decurs fara probleme. Aveam biletele de tren pana in Andalsnes deja luate. Sunt chiar mai ieftine decat in Romania daca le cumperi in avans, iar conditiile din tren sunt excelente. Ajunsi in Andalsnes dupa un drum de 5 ore, am fost luati in primire de atmosfera mohorata a unui oras care parea pustiu. Am luat-o usor catre camping, care nu e aproape deloc de gara. Acolo, la fel de liniste. E drept, era ora 9 seara, dar lumina era exact ca in timpul zilei.


Norvegia_Dorin_Bofan_12.jpg


Stiam ca asa va fi, dar corpul meu nu era pregatit inca. Dupa ce am pus cortul, am inceput sa exploram imprejurimile, dar ne-a prins ploaia. Oboseala si vremea parca nedrept de urata mi-au coborat moralul la un nivel critic. Ma simteam la marginea lumii, atat de departe de casa. Toata calatoria asta a fost o lectie de automotivare, nici prima, nici ultima, dar una din cele mai lungi. A doua zi era deja mai bine. Incepeam sa ne obisnuim cu luxul oferit de camping. Chiar daca stateam cu cortul, aveam bucatarie, baie, dusuri, liniste si cel mai bun aer pe care l-am respirat vreodata.


M-am bucurat ca mergem in afara sezonului, dar vremea si cantitatea mare de zapada la altitudini mai mari ne-au determinat sa ne extindem aria fotografica cu mult mai mult decat am crezut inital. Asta a insemnat ca nu puteam ajunge cu autocarele in toate locatiile, drept pentru care am luat hotararea sa inchiriem o masina pentru 6 zile. Nu e o decizie usoara cand esti tot timpul in modul economic cu banii si mai ales cand te afli in Norvegia, una din cele mai scumpe tari europene. S-a dovedit in final alegerea perfecta. A doua zi, dupa plimbari prin oras intr-o continua uimire la simplitatea si frumusetea traiului din comunitatile mici ale Norvegiei si dupa ce am cautat informatii despre ce mai ramasese de lamurit, am inceput urcarea pe varful Nesakla, aflat chiar deasupra orasului. Traseul e spectaculos, cu multe zone expuse si destul de abrupte, iar vantul foarte puternic si ploaia au accentuat din plin senzatiile.


Norvegia_Dorin_Bofan_1.jpg


A treia zi, dis de dimineata, ne-am suit in masina inchiriata de la Hertz. La scurt timp de la plecare, ajungem pe Trollstigen, un drum comparabil cu Transfagarasanul. Planul nostru era sa campam undeva pe sus, cel mai probabil la lacul Bisk (Biskvatnet), dar zapada destul de mare si vremea rece ne-au cam luat prin surprindere. Am urcat catre lac sa inspectam zona, dar lacul era inghetat bocna si un strat considerabil de zapada il facea sa se piarda de tot in peisaj. Am refacut imediat planul si cu ajutorul unui domn din Romania care tocmai deschidea unul din magazinele de suveniruri, ne-am indreptat catre fiordul Geiranger. Fac aici o paranteza ca sa mentionez ca domnul de la Trollstigen si sotia dumnealui au fost foarte amabili cu noi, ne-au oferit informatii valoroase si ne-au servit cu o prajitura de casa cum rar mi-a fost dat sa mananc. A, si domnul aducea incredibil de bine cu celebrii troli, dar nicicum in sensul rau. Sunt aproape sigur ca a fost unul din motivele pentru care a fost angajat.


Pe drum ne-am oprit pentru o sesiune foto de seara in Valea Lang, pe malurile unui rau de munte veritabil. Am avut parte de o lumina foarte frumoasa, care pentru cateva momente a aprins intreaga vale. A fost primul semnal ca asa aveam sa facem fotografii de acum inainte, fiind mai mult ca intr-o cursa, intr-o cautare permanenta a momentelor trecatoare de magie. Doar studierea locatiei in prealabil poate asigura niste imagini cu adevarat bune, dar in conditiile date, a trebuit sa ne multumim cu mai putin. Aici, chiar dupa ce am terminat de fotografiat, ne-am intalnit cu un batran pescar din Germania care facea un fel de tur al Norvegiei de unul singur in cautarea celor mai mari pesti. Traseele noastre au fost asemanatoare si aveam sa ne intalnim cu el de mai multe ori si tot datorita lui aveam sa ne schimbam planurile de calatorie. Noaptea ne-am petrecut-o undeva la marginea drumului, intr-o poiana, gandindu-ne cum sa facem sa ocolim vremea rea, care de fapt afecta toata Norvegia.


Norvegia_Dorin_Bofan_4.jpg


Dimineata celei de-a patra zile ne-a intampinat cu vreme buna, dar pana am ajuns la Geiranger, ploaia si-a intrat din nou in drepturi. Aici atmosfera era destul de relaxata. Nu erau foarte multi turisti, iar majoritatea campingurilor erau inchise. Am gasit si noi unul la a carui intrare am vazut un mesaj care ne invita sa ne gasim un loc de campare si sa ne bucuram de toate utilitatile prezente acolo, urmand ca mai tarziu sau a doua zi sa vina cineva. Pana la urma n-a mai venit nimeni si singurii bani pe care am insistat sa ii platim au fost catre persoana care se ocupa de intretinere. Asta a fost unul din aspectele care mi-au placut foarte mult la Norvegia, si anume ca te face simti ca acasa, atmosfera, oamenii sunt foarte primitori, iti da voie sa te bucuri de frumusetile ei naturale fara sa fii nevoit sa te gandesti prea mult la altele. Totul e organizat, bine pus la punct, simplu, dar foarte practic. Modestia si pragmatismul sunt doua din cuvintele care imi vin in minte cand ma intorc cu gandul in acele locuri. Probabil ca si le permit, dar poate ca fac parte din cultura lor. Tarziu in noapte, cand aproape incheiam cu imaginile pe ziua respectiva, ne-am intalnit cu Bjorne si Vinga, 2 tineri calatori prin tara lor. Am schimbat impresii despre tarile fiecaruia, le-am aratat imagini si le-am lasat adresele catre siturile noastre. La sfarsit, Vinga ne-a strans pe amandoi in brate si ne-a urat succes in aventura noastra. Din nou, inca un lucru de care am fost foarte placut surprins.


A cincea zi ne-a facut cunostinta cu cateva din minunile fiordului Geiranger. Ploaia era deja o constanta intr-o ecuatie din care singura variabila de descoperit ramanea lumina buna. Ne-am permis sa dormin pana mai tarziu si dupa ce am mancat mult ravnita supa instant, cateva alune si caise uscate, am pornit catre Losta, un punct de belvedere celebru. Aici am descoperit o padure de mesteceni foarte interesanta, unde mi-am petrecut destul de mult timp fotografiind. In a doua parte a zilei am urcat la cascada Storsaeter, tot pe ploaie bineinteles, care a continuat pana tarziu in noapte. Locatia e superba si are un potential foarte bun. Am reusit cu grija sa coboram pe o panta destul de abrupta, in afara traseului, in cautare de compozitii. Eu am ajuns chiar la baza cascadei, iar sentimentul a fost minunat. Am iesit destul de ud de acolo, dar a meritat. Dupa ce am fixat cateva locuri, am zis ca ne intoarcem a doua zi, la rasarit.


Norvegia_Dorin_Bofan_5.jpg


Dimineata, stateam la baza traseului urmarind evolutia norilor. Am renuntat pana la urma. Cerul nu s-a deschis decat in jurul amiezii si ne-am decis sa urcam spre Dalshniba, un munte din apropierea fiordului. Mi-a placut mult acolo sus, era multa zapada si gheata. M-am orientat mai mult catre detaliile interesante gasite, printre care un ochi de apa, o salcie pitica si nelipsitii licheni. Au fost momente bune, cu soare, care ne-au mai ridicat moralul si ne-au facut sa nu mai simtim oboseala. Spre seara, am urcat pe partea opusa a fiordului, catre Skagefla. Pe traseu ne-am intalnit cu pescarul german si prietenul sau fotograf care ne-a recomandat, avand in vedere vremea rea, insula Runde. Apusul ne-a prins pe o surplomba plina de vegetatie. Solul era destul de instabil si noi stateam chiar pe margine. Nu cred ca trebuie sa va mai spun ca pana jos aveai timp suficient sa spui o rugaciune. Ne-am intors tarziu in noapte, murati bine, dar pregatiti pentru noi aventuri.


In ziua a saptea ne-am permis sa dormim pana mai tarziu (din nou), fiindca nu era nimic de vazut afara. Am pornit usor usor spre Insula Runde. La un moment dat, spre seara, a trebuit sa asteptam un feribot, la Sulasund spre Hareid, si acolo am descoperit o locatie care ne-a oferit cateva cadre interesante, mai ales la intoarcere. Asta a fost de apreciat la Norvegia, ca oriunde iti indreptai privirea aveai sansa sa descoperi ceva ce merita fotografiat, ce merita studiat. Si chiar daca prezenta umana nu ne-a parasit aproape pe nicaieri, totul era integrat foarte bine in peisaj.


Norvegia_Dorin_Bofan_18.jpg


Am ajuns spre dimineata pe insula si dupa ce am mancat rapid ceva, am inceput sa cautam locatii pentru rasarit. Am avut noroc cu niste formatiuni stancoase din apropierea locului unde ne-am pus cortul. Runde a lasat o impresie puternica asupra mea, poate si din cauza lipsei acute de somn. Ma simteam acolo ca la marginea lumii si era diferit de peisajele cu care sunt obisnuit. Dar diferit intr-un mod placut. Privirea se ducea la nesfarsit si peisajul mohorat si minimal oferea interpretari noi, profunde. Parea un loc bun pentru a-ti gasi linistea. Dupa rasarit, am dormit cateva ore, apoi am plecat sa vedem colonia de pescarusi si pufini. Pasarile astea mici sunt la fel de smechere pe cat de amuzant arata. Cine le-a vazut in actiune, stie. Era vremea sa ne intoarcem in Andalsnes.


Norvegia_Dorin_Bofan_16.jpg


Am ajuns inapoi in dimineata celei de-a noua zile si am fost intampinati de rasaritul mult asteptat. Stiam deja locatia in care trebuie sa fim si am realizat imaginile pe care ni le-am propus. Macar acum, la sfarsit. Pana am plecat spre casa, ne-am odihnit si ne-am bucurat de atmosfera primitoare din Andalsnes. A fost o experienta frumoasa si ne vom intoarce cu mare bucurie in Norvegia, asta e sigur. Ne place sa fim cat mai sus, cat mai departe de civilizatie, dar de data asta a fost foarte riscant. Experienta calatoriei este insa una ce intotdeauna inalta spiritul.

 


Galeria de imagini ->

 


© Dorin Bofan
Nature and Travel Photography
dorinbofan.com

 

Bookmark and Share

Comentarii:

Andrei Baciu - 15 Jun 2012, ora 13:44
Excelent, dragă Dorin! Felicitări!

Catalin Enache - 18 Jun 2012, ora 17:18
Frumoase aventuri, frumos povestite si incantatoare plaiuri. Nu v-a oprit nici vremea rea si nici problemele legate de logistica. Felicitari pentru imagini, plac mult si cele de detaliu (pattern-uri)...

Ion Sanduloiu - 29 Jun 2012, ora 08:26
Un fotoreportaj foarte fain!

Ancuta T. - 13 Jul 2012, ora 14:07
Frumoase fotografii, bravo!

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Rumoare la Pentax »
   de Nikon
   ieri, la ora 13:57
Montura Fuji X »
   de Dorian
   ieri, la ora 11:09
stie cineva un
program gratis de
recuperat
informatii »

   de csr
   acum 2 zile, la ora 09:03
Nuduri - Mircea
Marinescu »

   de Mircea Marine
   acum 4 zile, la ora 13:35
Obiective pentru
Sony / Minolta »

   de Dorian
   acum 6 zile, la ora 11:20

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127084 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate