Tutorial

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Despre unghiul de cuprindere al unei camere foto

Unghiul de cuprindere reprezinta unghiul pe care o anumita camera foto, de un anumit format, cu un anumit obiectiv, il poate reproduce pe cadrul sau fotografic. Altfel spus, cat dintr-un peisaj, de exemplu, poate fi cuprins intr-un cadru (o singura declansare). In geometrie se foloseste notiunea de unghi solid, care reprezinta spatiul dintr-o sfera, marginit de un con. Deoarece cadrul fotografic este, de regula, dreptunghiular, unghiul corespunzator ar fi delimitat de o piramida dreptunghiulara.


Unghiul de cuprindere depinde de doi factori:
- dimensiunile cadrului fotografic al camerei: o camera foto cu un cadru mai mare poate include o zona mai larga din camp,
- distanta focala a obiectivului: cu cat distanta focala este mai mare, cu atat unghiul de cuprindere este mai mic.


Daca am desena schematic subiectul, obiectivul si planul imaginii, in raport cu axa optica, am putea observa ca subiectul, AB, realizeaza o imagine in planul focal, B'A'; Punctul O din figura, este centrul optic al obiectivului (dupa cum stim, razele care trec prin centrul optic nu sunt deviate de la drumul lor).


unghiul_1.jpg


Triunghiurile ABO si A'B'O sunt triunghiuri asemenea; marimea segmentului AB (marimea subiectului) este proportionala cu segmentul A'B' (dimensiunea imaginii); de asemenea, segmentul BO (distanta fata de subiect) este proportionala cu segmentul B'O (distanta focala + tirajul necesar pentru punerea la punct a planului de focalizare).
Asadar, pentru un anumit format al cadrului fotografic, subiectul cel mai mare care poate fi redat integral este ABx2, iar unghiul sub care acesta este vazut (


Pentru un anumit obiectiv, campul de cuprindere creste, pe masura ce formatul cadrului creste. Deoarece, pentru un anume obiectiv, o data cu largirea formatului, imaginea devine tot mai intunecoasa si mai neclara, in practica se exploateaza (inregistreaza pe pelicula sau pe senzor) doar partea centrala, clara si uniform luminata. Reciproc, pentru un anumit format, unghiul de cuprindere devine tot mai larg pe masura ce obiectivul are o distanta focala tot mai scurta.


Distanta focala normala si echivalenta
Ochiul uman are un unghi de cuprindere de circa 45° Prin asimilare, sistemele optice care cuprind un unghi asemanator ochiului uman, au fost numite "normale"; cele care cuprind un unghi mai mare au fost numte "superangulare" iar cele care cuprind un unghi mai mic, (adica redau marit subiectele aflate la distante mai mari) "teleobiective".


unghiul_2.jpg

Incadrarea unui subiect pe un senzor mare


Pentru a avea un unghi de cuprindere asemanator cu cel al ochiului uman, un obiectiv ar trebui sa aiba distanta focala aproximativ egala cu diagonala formatului. Pentru formatul 135 (24 x 36 mm), diagonala are 43 mm, deci un obiectiv "normal" ar trebui sa aiba distanta focala de circa 43 mm. In practica se considera "normale" pentru acest format obiectivele cu focala de 50 mm. Pentru formatul APS-C (15 x 23 mm), care are diagonala de circa 27 mm, un obiectiv "normal" ar trebui sa aiba distanta focala de 28 mm. Daca senzorul ar avea 13 x 18 mm (Four Thirds), obiectivul "normal" ar trebui sa aiba distanta focala de 21 mm. Pe un cadru de 60 x 60 mm (in realitate se utilizeaza 56 x 56 mm), diagonala este de 79 mm iar un obiectiv "normal" ar trebui sa aiba focala de 79 mm (in practica: 80 mm).


unghiul_3.jpg

Incadrarea unui subiect pe format mic


Daca in fata unui senzor Four Thirds am aseza un obiectiv cu focala de 50 mm, cadrul ar fi doar un sfert din cel acoperit de formatul 135 iar unghiul de cuprindere ar fi jumatate din acesta. Imaginea redata de obiectiv este la fel de mare in marime absoluta, dar, un subiect care pe formatul 135 ar ocupa toata inaltimea cadrului, pe formatul Four Thirds va "incape" doar partial (jumatate din inaltimea subiectului). Desi nu influenteaza distanta focala in masura absoluta, se accepta, ca fiind mai intuitiv, factorul de multiplicare (al distantei focale). In cazul de fata, factorul de multiplicare este 2.


De exemplu, pe formatul 135, un subiect fotografiat cu un obiectiv cu distanta focala de 50 mm, produce o imagine care acopera inaltimea cadrului (24 mm). Fotografiat de la aceeasi departare, un sistem Four Thirds are nevoie de un obiectiv de 25 mm pentru ca imaginea subiectului sa acopere inaltimea cadrului (12 mm).


Exista si diafragma echivalenta?
Raspunsul scurt este: nu! Raspunsul lung...
Unii utilizatori ar fi tentati sa creada ca, asa cum distanta focala poate fi asimilata ca echivalenta, la fel ar trebui sa se modifice si diafragma. In realitate, distanta focala nu se modifica, indiferent de formatul in fata caruia este montat obiectivul. De exemplu, obiectivul Canon 50 mm f:1,4 are distanta focala de 50 mm, indiferent daca e montat pe un Canon 50 D sau pe un 5D. Diferenta dintre cele doua corpuri este ca primul, 50D utilizeaza doar o parte din imaginea realizata pe 5D.


unghiul_4.jpg

Diafragma vazuta de un fotosit


Daca am vedea lucrurile din punctul de vedere al unui fotosit de pe senzor, am putea observa ca acesta primeste lumina de la un obiectiv de 50 mm cu diafragma inchisa la f:2 (pentru simplificarea calculelor), atat pe 50D cat si pe 5D. Asa cum am arat in alta parte, f:2 inseamna "diametrul deschiderii x 2 = distanta focala". Pentru obiectivul in cauza, daca diafragma este f:2, diametrul sau este de 25 mm.
Revenind la punctul de vedere mai sus mentionat, un fotosit vede realitatea printr-un orificiu de 25 mm aflat la 50 mm distanta, indiferent de formatul senzorului in care este gazduit, 24 x 36 mm sau mai mic.


Unghiul de cuprindere si montura camerei
Prezenta (sau absenta) oglinzii principale in corpul unei camere SLR, digitala sau argentica, impune unele restrictii privind distanta pana la lentila posterioara a unui obiectiv. Ridicarea oglinzii principale in timpul expunerii impune o anumita distanta intre lentila posterioara a obiectivului si planul filmului. De exemplu, pentru formatul 135, distanta minima este de circa 25 mm. Astfel, obiective cu distante focale foarte scurte, recurg la un design optic retrofocal, mai complicat, cu mai multe lentile, deci mai scump.


Prin micsorarea formatului, de exemplu APS-C, Canon a realizat obiective EF-S, iar Nikon - DX, care au lentilele posterioare mai apropiate de planul de focalizare. Aceste obiective nu pot fi folosite pe corpuri 135, deoarece oglinda principala s-ar lovi de corpul obiectivului si nu si-ar putea desfasura intregul traseu. Oglinda principala a camerelor in format redus permit simplificarea structurii optice a obiectivelor.


Renuntarea completa la oglinda principala a condus la conceptul "mirorless", prin care distanta dintre ultima lentila a obiectivului si planul de focalizare (senzor) nu mai este determinata de cursa vre-unui element mecanic. Obiectivul se poate afla astfel mai aproape de senzor, simplificind designul optic si, in final, pretul obiectivului.

 



© Florin Angelescu
iunie, 2013,
Foto-Magazin.ro

 


Bookmark and Share

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Sony pregateste
ceva »

   de Nikon
   ieri, la ora 12:07
Procesare prin
Lightroom »

   de csr
   acum 3 zile, la ora 21:05
Zvonuri despre
obiective »

   de Dorian
   acum 5 zile, la ora 11:29
Rumoare la Canon 2 »
   de Dorian
   acum 9 zile, la ora 08:30
Rumoare la Nikon »
   de Nikon
   acum 10 zile, la ora 10:08

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127210 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate