Tutorial

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Ajustarea balansului de alb in camera in grade Kelvin

1. Scala Kelvin
Lord Kelvin, un savant britanic, a propus in sec. XIX o noua scala de temperaturi, care incepea de la 0 si care reprezenta cea mai scazuta temperatura posibila in Univers. Zero grade Kelvin reprezinta -273,15 grade Celsius. In continuare, temperatura creste in grade de aceeasi marime cu gradele Celsius, astfel apa se topeste la 273 K si fierbe la 373 K. Datorita definitiei, nu exista valori negative pe scala Kelvin.
Scala Kelvin este folosita in stiinta, in timp ce scala Celsius in viata cotidiana.


Obiectele incalzite incep sa emita radiatie, la temperaturi de pana la circa 1000 K in domeniul infrarosu, apoi, pe masura ce temperatura lor creste, si in domeniul vizibil. De exemplu flacara unei lumanari are o temperatura de circa 1400 K si emite o lumina rosu-galbuie; filamentul unui bec cu incandescenta "arde" la 2.800 K, arcul electric are circa 3.800 K, etc.


Prin asimilare, s-a definit ca temperatura de culoare, temperatura la care trebuie incalzit un corp negru, pentru a emite lumina de culoare identica cu cea analizata. Obiectele aflate la temperaturi obisnuite au o anumita culoare numai daca sunt illuminate. O parte din lumina incidenta este absorbita (corpul se incalzeste) iar o parte este reflectata. Lumina refletata are o anumita culoare, masurata in grade Kelvin, similar cu temperatura obiectelor incalzite si care emit lumina de aceeasi nuanta.


Soarele trimite lumina spre Pamant, de la nivelu cromosferei solare, a carei temperatura este de circa 5800 K. Lumina ajunge la nivelul atmosferei Pamantului, evident, la aceeasi temperatura de culoare. Traversind grosimea atmosferei, o parte din radiatia luminoasa este absorbita de particulele aflate in suspensie, precum praful sau vaporii de apa; absorbtia este mai pronuntata la radiatia albastra, care are lungime de unda mai mica, comparativ cu lumina rosie, care are lungime de unda mai mare si care "sare" peste particulele din aer. Astfel temperatura de culoare a luminii solare scade, cu o amploare in functie de grosimea stratului de aer traversat si de puritatea atmosferei, la valori intre 5000 si 5500 K. In conditii de cer noros, temperatura "creste" la circa 6000 K, prin absorbtia masiva a luminii rosii de catre nori. Pentru subiectele aflate in umbra si iluminate doar de cerul senin de nord, temperatura de culoare ajunge si chiar poate depasi 8000 Kelvin.


2. Utilitatea in fotografie
O camera foto dispune de filtre colorate verde, albastru si rosu, asezate in fata cate unui fotosit. Pentru a reconstitui culoarea fiecarui obiect din cadru, inormatia de culoare este extrapolata si pentru fotositurile vecine, in baza ideii ca o nuanta de culoare nu se schimba cu frecventa mare, asa cum se schimba detaliile (care sunt redate de luminanta). Extrapolarea culorilor se face in baza informatiilor furnizate de un detector automat al temperaturii de culoare sau in baza unor informatii furnizate de utilizator (situatii speciale precum cer senin, fotografie la umbra, lumina incandescenta, grade Kelvin). A lasa camera sa evalueze automat temperatura de culoare poate conduce la fotografii reusite in multe cazuri, dar si la erori in alte cazuri. Utilizarea de presetari este mai convenabila, dar sunt de notorietate erorile frevente in situatii precum lumina artificiala.


O varianta mai precisa ar fi utilizarea scalei Kelvin pentru a stabili temperatura de culoare, dar aceasta inspira unora teama.


Marea majoritate a camerelor foto digitale moderne dispun de posibilitatea ajustarii semiautomate sau chiar manuale a temperaturii de culoare a fotografiei. Sunt cunoscute modalitatile: cer senin, cer noros, umbra, incandescent, lumina de blitz, fluorscent, fiecare cu una sau mai multe suboptiuni. Multe dintre ele au posibilitatea ca fotograful sa aleaga o anumita temperatura de culoare, in grade Kelvin.
Asa cum am mentionat mai sus, pentru conditii de cer senin, cu subiect in plin soare, alegem temperatura de culoare de 5.000 - 5.200 K.
Daca subiectul apare prea galben, sau cand vrem sa accentuam cerul albastru, crestem ponderea albastrului, prin scaderea temperaturii de culoare, de exemplu la 4.000 K sau chiar mai mica.


Daca din contra, dorim ca subiectul sa apara mai galben, de exemplu cand fotografiem apusuri de soare, crestem temperatura de culoare, la 6.000 K sau mai mult.


3. Aplicatie practica
Am petrecut cateva zile in preajma Muntilor Bucegi, cu ocazia zilelor libere de 1 Mai. Vremea a fost capricioasa, cu cerul mai mult noros si cu frecvente ploi. Am prins insa si o dupaamiaza tarzie cu cerul aproape senin. Soarele se indrepta spre asfintit, iar cerul, in partea opusa, dobandise o culoare albastra, curata. Am declansat prima data cu camera setata in modul Auto WB.


Kelvin_01.jpg


Vazuta la fata locului, pe ecranul LCD al camerei (si cu confirmare ulterioara, pe un monitor calibrat), mi s-a parut ca nuanta de albastru nu este cea din realitate. Am modificat balansul de alb, pe 5.000 K si am declansat a doua oara.


Kelvin_02.jpg


Nuantele de culori mi s-au parut mult mai aproiate de ceea ce vedeam, cu ochii mei, la fata locului.


Mi-am incercat norocul si am realizat un nou cadru, de aceasta data cu balansul de alb la 4.000 K.


Kelvin_03.jpg


Desi imaginea pare credibila, si poate ca aceasta nuanta a cerului ar fi putut fi intalnita in realitate, in cateva (zeci de) minute mai tarziu, dar Soarele a intrat in nori, cerul s-a innorat cu o viteza intalnita numai la munte si, in cateva minute a inceput sa picure. M-am refugiat in pensiunea care ma cazasem in urma cu doua zile. Ploaia s-a oprit dupa vreo jumatate de ora, dar cerul nu s-a mai limpezit, iar ocazia fotografica nu s-a mai ivit.


4. Concluzii
Incercati sa folositi balansul de alb prin ajustarea temperaturii de culoare. Pentru fotografia de exterior, ziua, porniti de la 5000 K. Cu certitudine, veti obtine rezultate mai bune.


Daca vreti sa accentuati nuantele de albastru, scadeti temperatura de culoare din camera. Din contra, daca doriti sa accentuati nuantele de galben, cresteti temperatura de culoare din camera.


Inca o data, salvarea imaginilor in format RAW (cu denominari specifice fiecarui producator) isi dovedeste superioritatea. Fotograful poate modifica, in postproductie, temperatura de culoare de prelucrare si, ca atare, nu mai are nevoie de diferite artificii tehnice. Din pacate, nu toate camerele foto digitale permit inregistrarea de fisiere brute. Pentru acestia din urma, aceasta metoda poate reprezenta unica solutie.

 



© Florin Angelescu
mai, 2014,
Foto-Magazin.ro

 



Bookmark and Share

Comentarii:

Daniel Radulescu - 09 Jul 2014, ora 20:13
Super!

Ramona Gidea - 08 Sep 2014, ora 21:03
O abordare interesanta, merci!

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Rumoare la Canon 2 »
   de Dorian
   ieri, la ora 09:34
Noutati de la
Olympus »

   de Avram
   acum 4 zile, la ora 19:39
Bancuri cu si
despre fotografi »

   de Avram
   acum 5 zile, la ora 18:21
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Dorian
   acum 7 zile, la ora 16:14
canon 7d mark ii »
   de leobv
   acum 11 zile, la ora 17:25

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127179 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate